luni, 25 aprilie 2016

Săptămâna personalităților locale în Biblioteca Publică ”G-ral Nicolae Ciobanu” din Costești

Pagini de istorie locală


”Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.”


Biblioteca Publică ”G-ral Nicolae Ciobanu” a organizat în săptămâna 18 - 24 aprilie 2016, ”Săptămâna personalităților locale”.
Personalitățile locale care au fost prezentate copiilor veniți in bibliotecă în această săptămână sunt: g-ral de brigadă Nicolae Ciobanu, istoricul Aurelian Sacerdoțeanu, Alexandru Bălintescu, donatorul colecției din Secția de Artă ”Gh.D.Anghel” și actorul Vasile Nițulescu.




Bălintescu, Alexandru I. (n. 9. ian. 1920, Costeşti-Ferigile  - m. 26 nob. 1992, Râmnicu-Vâlcea) – filolog; arhivist, muzeograf ; cercetător, publicist. A urmat şi cursuri – neterminate –  la Conservatorul de Artă Dramatică, clasa de Balet (1943-1944). În timpul stagiului militar, va fi redactor la revista « Viaţa noastră ». Paleograf la DGAS din Bucureşti (1946-1951), perioadă în care a frecventat cercurile artistice bucureştene, cunoscând diverşi artişti plastici (Gh. D. Anghel, Gh. Tomaziu ş.a.), muzicologi (Valentin Gheorghiu) etc., din creaţiile cărora vom găsi, peste ani, în Muzeul de Artă (« Colecţia de artă plastică ») din Costeşti, înfiinţat de Al. Bălintescu (16 august 1970 ; din 1977 – Secţia de Artă a Muzeului Judeţean de Istorie). Şef al Secţiei Regionale a Arhivelor Statului - Vâlcea, al cărei ctitor este considerat (1951-1953), director al Filialei Craiova a Arhivelor Statului (1953-1972).  În toţi aceşti ani, îl va lega o strânsă prietenie, de sculptorul Gh. D. Anghel. Din 1972: şef al Secţiei de Artă a Muzeului de Istorie al Judeţului Vâlcea.
Cărţi publicate: Problema ţăranilor în Craiova, în secolul al XIX-lea (1967), Arhiva generalului Gheorghe Magheru. Catalog de documente, 1582-1880 (1968) ; în colaborare :  Documente noi în legătură cu răscoala poporului român de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1954), Meşteşugari şi negustori din trecutul Craiovei (1957) ş. a. (EIR, pag. 50; OSCA/1, pag. 48-49; D. Bondoc, Alexandru Bălintescu. Artizanul Muzeului de Artă din Costeşti-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2007).

Alexandru Bălintescu - portret


Lucrări din Colecția ”Alexandru Bălintescu”




Rugăciune - sculptor Gh.D.Anghel

Ciobanu, Nicolae (n. 1 mai 1933, în fostul sat Ferigile, com. Costeşti.- Vâlcea) – istoric, cercetător, publicist; general de brigadă. (MApN) şi strateg militar; cursuri postuniversitare de perfecţionare în limba franceză (1976-1977). Doctor în ştiinţe militare, al Academiei de Înalte Studii Militare, cu teza Dezvoltarea armatei române între Unirea Principatelor şi proclamarea independenţei de stat a României, 1859-1877 (1981). Carieră universitară (1966-990); şef al Secţiei de Istorie militară din Direcţia de Studii şi Cercetări Operativ-Strategice şi Istorie Militară (1990-1991); director adjunct al Institutului de Istorie şi Teorie Militară din Bucureşti (1991-1993); preşedinte al Comisiei române de istorie militară (din anul 1993). Membru în colegiul de redacţie al revistelor "Pe aici nu se trece" şi "România eroică". Premii şi distincţii obţinute: 1958 - medalia "Meritul Militar", cl.a II-a, 1962 “Meritul Militar” cl.I; 1993 - premiul "Nicolae Iorga", decernat de "Revista de istorie militară"; Ordinul "Meritul Militar" clasele III (1970), II (1975), I (1980); premiul „Nicolae Bălcescu”, conferit de „Revista de istorie militară” (1999); premiul „Lt. col. Mircea Tomescu”, conferit de revista “Gândirea militară” (1999) etc. n anul 2002, în urma gestului de a fi donat Bibliotecii comunale Costeşti 1500 de volume din colecţia sa personală, Consiliul Local Costeşti a acordat bibliotecii numele generalului. Lucrări publicate (selectiv): Curs de geografie militară (1984), Factorul geospaţial şi rolul său în întărirea capacităţii de apărare a ţării (1985), Trecătorile din Carpaţii româneşti (1988), Arta militară universală în epoca veche şi epoca medie. Curs de istoria artei militare (1989), Inflencia del piensamiento militar sobre la guera en los cinco ultimos iglos – el caso rumano (1990) ş. a. (OSCA II, pag. 76-78; ME I, pag. 27-30).




 Clasa a II-a, invățător Amelia Stănescu





 Clasa a III-a, învățător Elena Drăghicescu




Sacerdoţeanu, Aurelian (n. 20 decembrie 1904, com. Costeşti-satul Ferigile, jud. Vâlcea – m. 7 iunie 1976, Bucureşti) - istoric medievist, arhivist, cercetător, publicist; doctor în istorie (Magna cum laude), cu teza Guillaume de Rubrouck au milieu du XIII-ème siècle (1929).absolvent, printre altele, al Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie din Bucureşti şi al Seminarului „Titu Maiorescu” din capitală. Bursier la École Roumaine en France,  specializări la Sorbona şi la alte institute superioare din Paris. Carieră universitară. A fost unul dintre iniţiatorii colecţiei naţionale Documente privind istoria României. Director general al Arhivelor Statului între anii 1938-1953 şi director al revistei „Hrisovul”. A fost recompensat cu diferite distincţii, printre care Premiul de Stat „Gheorghe Asachi” şi „Meritul cultural în gradul de cavaler, clasa a II-a”.

Lucrări publicate (în volum): Marea invazie tătară şi sud-estul european (1933), Consideraţii asupra istoriei României în Evul Mediu. Dovezile continuităţii şi drepturile românilor asupra teritoriilor actuale (1936), Unirea Românilor (1938), Introducere în conologie (1943), Îndrumări în cercetările istorice (1945), Culegerea de facsimile pentru Şcoala de arhivistică (seria slavă), în colaborare (1943 (EIR, pag. 290-291; MDE/2, pag. 1682; OSCA I, pag. 352-354)


Vasile Nițulescu (n. 25 aprilie 1925 în Costești - Vâlcea (d. 11 februarie 1991, București) a fost un actor român. Desfășoară o prestigioasă activitate teatrală (Teatrul Mic). În film, ca și în teatru, compune personaje stranii, adesea maladive, care își asumă și rol de rezoneuri ai tramei.
Filmografie:
  • 1958 - Viața nu iartă (r. Manole Marcus, Iulian Mihu)
  • 1960 - Setea (r. Mircea Drăgan); Soldați fără uniformă (r. Francisc Munteanu)
  • 1961 - Poveste sentimentală (r. Iulian Mihu)
  • 1971 - Printre colinele verzi (r. Nicolae Breban)
  • Sfînta Tereza și diavolii (1972)
  • 1973 - Chemarea aurului (r. Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudte); Dincoio de nisipuri (r. Radu Gabrea)
  • 1974 - Cireșarii (r. Andrei Blaier) - serial TV; Filip cel bun (r. Dan Pita); Tatăl risipitor (r. Adrian Petringenaru)
  • Întoarcerea lui Magellan (1974)
  • Un comisar acuză (1974)
  • 1975 - Tănase Scatiu (r. Dan Pița);
  • Toamna bobocilor (1975)
  • 1976 - Ultima noapte a singurătății (r. Virgil Calotescu)
  • Osînda (1976)
  • Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 1-2
  • Iarna bobocilor (1977)
  • Iarba verde de acasă (1977)
  • 1977 - Buzduganul cu trei peceți (r. Constantin Vaeni);
  • Profetul, aurul și ardelenii (1978)
  • Pentru patrie (1978)
  • Doctorul Poenaru (1978)
  • 1979 - Clipa (r. Gheorghe Vitanidis); Falansterul (r. Savel Stiopul)
  • Burebista (1980)
  • 1980 - Porțile dimineții (r. Radu Gurău)
  • 1981 - Întoarce-te și mai privește o dată (r. Dinu Tănase)
  • 1982 - Concurs (r. Dan Pița)
  • 1983 - Întoarcerea din iad (r. Nicolae Mărgineanu); Dreptate în lanțuri (r. Dan Pița); Singur de cart (r. Tudor Mărăscu)
  • Misterele Bucureștilor (1983)
  • 1984 - Încrederea (r. Tudor Mărăscu); Emisia continuă (r. Dinu Tănase); Moara lui Călifar (r. Șerban Marinescu)
  • Masca de argint (1985)
  • Căsătorie cu repetiție (1985)
  • 1985 - Cantonul părăsit (r. Adrian Istrătescu-Lener); Punct și de la capăt (r. Alexa Visarion); Atkins (serial RDG)
  • 1986 - Căutătorii de aur (r. Alecu Croitoru)
  • 1987 - Noiembrie, ultimul bal (r. Dan Pița)
(Dicționarul”Vâlcea - Oameni de știință, cultură și artă, autori Petre Petria și Cristina Tănăsoaia, Wikipedia)



Unul dintre rolurile bibliotecilor publice este acela de a păstra, pentru cei care vor veni, paginile istoriei locale.

Tot în această săptămână am primit și vizita celor mai mici elevi, cei din clasa I, învățător Maria Borăscu.





 Împreună cu ei am sărbătorit Ziua Bibliotecarului. Fiecare copil a scris un mesaj pentru biblioteca publică. Mesajele primite de la toate clasele vor fi adunate într-un colaj care ne va aminti de oa săptămână. sperăm noi, deosebită în biblioteca publică.






Tot pe 23 aprilie, prietenul nostru Jean Rivera de la Asociația Mocapi, împreună cu elevi ai unei școli din Poulainville, Franța ne-au transmis, prin Skype, urări pentru Ziua Bibliotecarului. Legătura noastră cu ei continuă. Copiii au putut admira, tot în această săptămână, tot prin bunăvoința domnului Jean Rivera, un film și o prezentare PP a catedralei din Amiens, una dintre cele mai mari catedrale și singura ale cărei lucrări au fost finalizate.




Bibliotecar,
Mihaela Silvia Măgureanu