duminică, 15 mai 2016

”La obârșie, la izvoare”, ediția a XI-a, 2016

                     Sărbătoarea reîntâlnirii fiilor satului din Costeștii Vâlcii, care se află la cea de a XI-a ediție și are loc în ziua de Izvorul Tămăduirii, a început la biserica 44 de izvoare din satul Pietreni unde preotul Ion Mladin a săvârșit slujba Aghiasmei Mici.

Lemnul, cântec și închinare


În continuare, în cadrul sărbătorii s-a desfășurat simpozionul cu tema: „Lemnul, izvor de viață și eterne comori”, titlu propus de profesorul pensionar Aurelian Stoican.


 Invitație eveniment


Afiș lansare carte

Tehno-redactare - M.S.Măgureanu


Au fost invitați meșteri în lemn din comună, personalități locale și județene.

                                        Foto - Ion Măldărescu

Parte a simpozionului a fost și lansarea de carte a inginerului Dumitru Bondoc, fiu al satului care și-a luat pe umeri această frumoasă povară, aceea de a continua schițele monografice ale comunei.




Lansare carte ing. Dumitru Bondoc – ”Arta sculpturii în lemn în Costești Vâlcea tâmplarii sculptori Dumitru și Jan Dumitrescu”

                          „Primii ani ai copilăriei i-am petrecut în casa meşterului tâmplar Dumitru Dumitrescu din satul Costeşti, bunicul meu adoptiv din partea mamei. Personalitatea sa  încă proeminentă în acea minunată perioadă de început a vieţii mele, răsfrântă asupra mea printr-o dragoste şi tandreţe la care nu te-ai fi aşteptat la un om aparent aspru şi pe care regimul comunist încercase în fel şi chip să-l îngenuncheze, m-a influenţat pentru tot restul vieţii. Tâmplar şi sculptor de mobilier bisericesc de excepţie încă de la vârsta de 25 de ani, posesor în anii interbelici a două automobile, 2 motociclete, două motoare stabile, o batoză de treierat şi o moară pe apa râului Costeşti, fost primar al comunei Costeşti între anii 1937-1943, bunicul avea pe lângă această stare materială înfloritoare şi o apetenţă aparte pentru istoria neamului, în general şi a localităţii natale, în special. Iar memoria sa în acest sens, era prodigioasă. Chiar şi după ce părinţii mei şi-au ridicat o locuinţă separată lângă cea a bunicului, până la terminarea liceului timpul liber mi-l petreceam tot lângă tejgheaua de lucru a bunicului din imensul său atelier, unde-şi meşterea de dimineaţa până seara minunatele sale lucrări, înconjurat în permanenţă de ucenicii pe care-i iniţia în tainele meseriei de tâmplar şi în arta sculpturii brâncoveneşti, în care era expert ca nimeni altul. Şi, în timp ce sculpta, îmi depăna legende, fapte şi întâmplări  din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al localităţii, pe care le ascultam cu nesaţ. Cel mai probabil, de atunci se strecurase subtil în propriul subconştient acea pasiune mocnită faţă de fabuloasa istorie a Costeştilor Vâlcii materializată apoi, după pensionare, în monografiile locale ce, rând pe rând, le-am pus la dispoziţia publicului. Bunicul a trecut în lumea drepţilor în anul 1975, dar amintirea sa luminoasă nu a încetat să mă bântuie. Nu întâmplător, în monografia publicată în anul 2002 sub titlul Costeşti – Vâlcea, 45 secole de istorie, l-am situat pe bună dreptate printre personalităţile proeminente ale localităţii Costeşti, alocându-i câteva repere biografice reprezentative. (...)” Ing.Dumitru Bondoc
                                                                                       

coperta 1

 ”Cartea lui Dumitru Bondoc vine să întregească un act de creaţie monografic deosebit de bogat, cuprinzând majoritatea clădirilor de cult din Costeşti şi Vâlcea, bine structurat, cu informaţii atât din zona spiritualului religios, şi, după Arhim. Veniamin Micle sau la fel, care vine cu multe informaţii din zona spiritualului artistic, maestrul de la Mânăstirea Bistriţa, fiindu-i lui Dumitru Bondoc exemplu şi de un real folos…Cartea mă fascinează, şi pentru faptul că de-a lungul timpului, de la prima monografie a inginerului Dumitru Bondoc închinată Căilor Ferate vâlcene, o carte deosebit de plăcută şi bine făcută, şi care a apărut la timp ca să arate acest prezent în care Calea Ferată a suferit cea mai de neiertat batjocură din partea Statului Român, fiind, practic, desfiinţată!...iar cea prezentă, « Arta sculpturii în lemn… », venind parcă să ne prezinte iarăşi o meserie, o artă, pe care doar instituţia religioasă mai contribuie la salvarea sa…arta prelucrării lemnului în a sa civilizaţie, atât de evoluată!...    
                                                                                           Petre Cichirdan, Râmnicu Vâlcea



imagini din albumul foto al lucrării
 ”Acum sunt foarte bucuros că ing. Dumitru Bondoc a împlinit acest deziderat într-o lucrare monografică dedicată celor doi meşteri reprezentativi pentru Costeşti, pentru zona Hurezi, pentru Vâlcea, ca artişti populari ai lemnului în secolul 20. Sunt impresionat de documentaţia realizată la aşezămintele de cult din judeţ, ca şi în diferite contexte mireneşti, documentaţie care pune în evidenţă un repertoriu quasi-complet de piese lucrate (mobilier bisericesc şi casnic, cruci din lemn comemorative, uşi de la intrarea în biserici, case, şcoli, jeţuri arhiereşti şi regale, iconostase, catapetesme, scrinuri, dulapuri ş.a.). Pertinenta analiză tehnică efectuată acestor piese de către autor-care se vede că ştie bine meşteşugul, ca unul ce, în copilărie, a fost mereu aproape de tejgheaua de lemn a bunicului său „adoptiv după mamă”, Dumitru Dumitrescu (rememorat cu dor în extensia pe care i-o asigură în carte!)  – este cu totul remarcabilă. Împreună cu repertoriul de piese, această analiză tehnică reprezintă treapta de bază pentru dorita analiză stilistică menită să fixeze valoarea acestor meşteri de excepţie într-un următor prilej, profilaţi, să zicem, lângă capodoperele lor – de la Govora, a lui Dumitru Dumitrescu, de la Horezu, a lui Jean Dumitrescu.”   Prof. dr. Ioan St. Lazăr


                                                                                                                                              


”Privind retrospectiv, opera meşterilor populari Dumitru şi Jean Dumitrescu rămâne unică, o emblemă de neconfundat a unei familii de lucrători în lemn din Costeştii Vâlcii ale cărei origini coboară, documentar, până în a doua jumătate a secolului al XVIII.” – ing.Dumitru Bondoc


În holul Căminului Cultural ”C.I.Popian” a fost organizată expoziția temporară ”Produse și tradiții din Costeștii Vâlcii”. Au fost expuse lucrări ale meșterilor populari: Elisaveta Lăpădat, icoane pe lemn, Rodica Crăcană, țesături lână, din Costești și Andreea Vîrje, grafică și icoane pictate, din Băile Govora.





                                            Foto - M.S.Măgureanu


La curțile dorului

Ziua de 6 mai 2016 a fost și ziua în care școala își sărbătoreste aniversarea.




 Invitați de la Scoala Gimnazială Oteșani-Cîrstănești
 Diplome pentru micuții artiști


Copii și părinți, bunici și educatori, din satele Pietreni, Bistrița și Costești, cu toții s-au bucurat de spectacolul oferit de elevii Școlii Gimnaziele ”Ferigile” și de prezența actorilor teatrului Ariel.

Nunta de aur

50 de ani pe același drum cu bucurii, greutăți, tristeți dar și cu multă înțelegere...Cincisprezece cupluri și-au aniversat Nunta de aur, în biserica Costești. Preoții Ion Marin și Filip Marin, primarul comunei Costești, Toma Marius Peștereanu au fost alături de cuplurile care, cu emoție, și-au reamintit de ziua căsătoriei. 







Ziua s-a încheiat cu un spectacol folcloric la care au participat: Ansamblul Floricica, Domnițele din Costești și soliștii Roxana Tănasie, Magda Cîrstoiu, Petruța Ilie, Alexia Măgureanu și Mariana Ionescu Căpitănescu, una dintre solistele de excepție ale folclorului românesc.
                           Foto - Mihaela Silvia Măgureanu


Bibliotecar, Mihaela Silvia Măgureanu
Biblioteca Publică ”G-ral Nicolae Ciobanu”