marți, 12 iunie 2018

Rugăminte pentru colegii bibliotecari

Apropo de postarea* colegei noastre Georgeta Cîrstea de la Biblioteca Tomsani vă rog – pe toţi bibliotecarii publici vâlceni – ca în momentele de sărbătoare ale comunităţilor în care activaţi să organizaţi în bibliotecile dvs./ voastre activităţi cu specific cultural-instructiv în conexiune cu evenimentul.


De ex.: la „Fagurele de aur” pot fi organizate sesiuni de informare/ mese rotunde dedicate apicultorilor, la „Sărbătoarea căpşunului” – dedicate cultivatorilor de profil şi legumicultorilor, în general, la „Cocoşul de Hurez” – meşterilor populari ceramişti, turiştilor etc. etc. etc. Pot fi întocmite şi făcute publice lucrări specifice, documentate chiar de bibliotecar, de unul singur sau în colaborare cu parteneri s.a.m.d. Dacă biblioteca publică / bibliotecarul nu consideră aceasta o prioritate/ o obligaţie, vă asigur că nimănui altcuiva nu-i va păsa...
Sesiunile de informare/ mesele rotunde pot include prezentări cu noţiuni de bază (+ noutăţi/ legislaţie/ subvenţii s.a.) pentru fiecare activitate gen agro-, zoo-, horticultură, viticultură, apicultură, sericicultură, păstorit, tradiţii populare, istoricul localităţii, meşteşuguri tradiţionale s.a.m.d. …în această privinţă, imaginaţia nu are limite.
Toate aceste activităţi trebuie înfăptuite şi promovate ante-, ulterior (şi inclusiv live!) în comunitate, în online şi offline – ştiţi, cum am învăţat la cursurile noastre şi cam cum promovaţi acum concertele de muzică populară, întrecerile sportive, discoteca 
În susţinerea celor de mai sus, reamintesc cum în 2003, cu ocazia ediţiei din acel an a „Fagurelui de aur” Primăria Tomşani a facilitat publicarea unei scurte, dar interesante antologii dedicate crescătorilor de albine. Lucrarea s-a numit chiar „Fagurele de aur” şi a fost alcătuită de doi foşti colegi ai noştri la Biblioteca Judeţeană Vâlcea, Elisabeta Pearcu şi Felix Sima, în prezent pensionari.
În Prefaţă (vezi facsimile), Dumitru Pearcu – primar şi atunci (de fapt, primar din decembrie 1989 încoace, cu siguranţă pentru că merită), după ce îşi trece în revistă reuşitele de până în acel moment, transmite un mesaj cât se poate de favorabil ocupaţiei de apicultor şi nu numai:
…Toţi cei pe care îi încearcă acest sindrom, al suprasolicitării, să încerce să se ocupe de apicultură. Făcută cu pricepere şi curaj, dă satisfacţii atât alimentare şi terapeutice, cât şi financiare şi asigură un echilibru sufletesc de satisfacţie”.







Vă doresc succes!
Valentin Smedescu
___________________________

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu