Concursul de creație literară  „Rădăcini”, ediția a III-a

                                               Garguiul, foto: dr. Luiza Lăzărescu, București

Misterul Trovanților nu a fost elucidat încă dar această a III-a ediție a fost și mai bogată în lucrări care au încercat să ni-l dezlege. Mulțumim, participanților! Felicitări, câștigătorilor!

Sperăm ca odată cu trecerea timpului edițiile concursului să fie tot mai bogate în participanți și mai ales în lucrări de calitate care să urmărească întocmai cerințele noastre.

Pentru cei mici, un sfat! Citiți, citiți cât mai mult, scrieți și iar citiți. Concursul nostru este un concurs tânăr și de aceea am considerat că punctajul poate fi și unul de încurajare, un punctaj care să vă motiveze pentru viitor. Decizia juriului este următoarea:

Grupa - Elevi, IV-VI:

LOCUL I

Șontrop Ilie Remi Denis, Trovanții, 460

Șude Constantin Călin, Trovanții, 460p

Locul al II-lea

Ungureanu Petruța, Legenda Trovanților, 400

Măgureanu Daria, Muzeul Trovanților, 400

Locul al III-lea

Leșan Cristina, Trovanții, 390p

Muntean Jonela Simona, Pietrele uimitoare, 390

Cizmele, foto - dr. Luiza Lăzărescu, București

Grupa 18+

PREMIUL „RĂDĂCINI”

Baciu Bogdana, București - „Trovanții”, 490p

LOCUL I

Baciu Bogdana, București – Trovanții din viața mea, 470p

LOCUL al II-lea

Macovei Lelioara, Trovantul însemnat, 455p

LOCUL al III-lea

Enculescu Nicoleta, Legenda Trovanților, 425p

MENȚIUNE 1

Lăzărescu Luiza, Povestea garguiului, 400

Baciu Bogdana, Toamna pietrelor ce cresc în munte, 400p

MENȚIUNE 2

Lăzărescu Luiza, Evrika sau drumul puțin umblat, 390p

Tudorescu Diana, Legendele Trovanților, 385

Premii de participare:

Macovei Lelioara, Dansul criantului, 365

Ghiță Darius, Loteria fericirii – Legendele trovanților, 300

Anul acesta ni s-au alăturat cu un premiu în valoare de 500 lei cei de la Asociația Kogayon. Premiu merge la Călin Constantin Șude din clasa a VI-a.

Mihaela Silvia Marinescu, Biblioteca Publică „G-ral Nicolae Ciobanu” Costești

 Oglinda neamului

„Neamul Comăneștilor la ceas de taină” - o întâlnire de suflet în Biblioteca Publică Vaideeni

Dintotdeauna Paștile a fost timp de întâlnire pentru neamuri și prieteni. Întâlnirea din această zi, 26 aprilie 2022, a fost ceas de taină pentru o mică parte din neamul Comăneștilor. Prilejul a fost oferit de prezentarea lucrării „Oglinda neamului”, autor Ion Marinescu, prezentare care a avut loc la Biblioteca Publică Vaideeni.

Ne-a onorat cu prezența, primarul comunei, domnul Achim Daniel Băluță.

Ani de-a rândul, Ion Marinescu, de profesie economist, astăzi în vârstă de 88 ani, a strâns materiale pentru această lucrare care are ca punct de pornire anul 1804, o genealogie a două neamuri, Velcovici și Comănescu. Neamul Velcovici, venit din Voievodina din care își trage rădăcinile autorul și neamul Comănescu, cel al soției, profesor Alexandrina Marinescu (Nina, pentru prieteni), venit dinspre Săliștea Sibiului, statornicite, primul în Oteșani iar celălalt în Vaideeni, Vâlcea.

„Prin studiul de față, liber și de proporții reduse, ne-am propus să aducem în prezent amintiri din viața a mai multor generații ale neamului Velcovicilor și Comăneștilor, mari și vechi familii, urmărind în timp de peste 200 de ani (1804-2020), generațiile care s-au succedat îmbogățind astfel cunoștințe despre străbuni, bunici și părinți, cu urmașii lor.”

(Ion Marinescu - Oglinda neamului (din partea autorului).

Orice copac rodește în pământ bun. Din semințele lui vor rodi mereu alții.

 

Mulțumiri, bibliotecarei Gabriela Smeadă, gazda noastră și tuturor celor prezenți!

Nu știm dacă această lucrarea va vedea lumina unui tipar adevărat dar este cu siguranță un punct de pornire pentru cunoaștere, pentru corectarea eventualelor erori și mai ales pentru continuitate.

Mihaela Silvia Marinescu - Biblioteca Publică „General Nicolae Ciobanu” Costești

Foto: Gabriela Smeadă, Biblioteca Publică Vaideeni

«Cartea de la Fondul Secret»

Pentru toți bibliotecarii și utilizatorii de biblioteci care (nu) conștientizează că «S» a precedat/ precede «Z»... 😢😉🤔

«…în perioada comunistă a existat în bibliotecile româneşti o cenzură a cărţii şi a altor tipuri de documente, denumite generic „cărţile din fondul secret”. Cenzura cărţii a afectat întreaga societate, dar, mai ales, intelectualitatea. Se pare că repercursiuni mai există şi astăzi, pentru că unele biblioteci din ţară nu prea s-au preocupat de situaţia acestor fonduri şi, prin urmare, cărţile din fondul secret au o soartă oarecum similară cu aceea din perioada comunistă: s-a păstrat separarea lor de restul publicaţiilor accesibil publicului larg, s-au menţinut mărcile „S - Special”, iar utilizatorii nu au acces la lista respectivelor lucrări în cataloagele tradiţionale sau electronice ale bibliotecilor. Se produce, astfel, o nouă cenzură - prin omisiune, lipsă de interes etc. În comunism, biblioteca s-a bazat în interior, mai ales, pe rolul ei tradiţional de selectare şi conservare şi a funcţionat în exterior în special ca un centru de împrumut. Acest lucru a făcut din ea o instituţie care se adresa mai curând publicului de şcoală decât publicului larg. Bineînţeles, cartea şi publicaţiile periodice erau accesibile tuturor, dar focalizarea pe publicul de şcoală era clară de vreme ce întreaga populaţie era ideologic activă în educaţie, producţie etc. Prioritatea bibliotecii publice a fost publicul şcolar. Focalizarea ei mai curând pe literatură, curriculum-ul şcolar şi/ sau traduceri (cartea netradusă era aproape absentă din bibliotecile publice) susţine acest argumente. Biblioteca publică s-a bazat pe fondurile şi colecţiile curriculare şi şi-a dezvoltat legăturile cu şcolile din apropiere. În orice caz, o idee de spaţiu public, chiar şi într-o formă limitată, n-a fost posibilă. Biblioteca şi focalizarea ei pe publicul şcolar făceau parte dintrun proiect mai larg de formare a „omului nou”. Iar acest lucru anula definirea ei ca spaţiu public. În legislaţia de bibliotecă din timpul regimului comunist se pot distinge acte normative cu valoare generală și altele referitoare la anumite tehnici şi activități de bibliotecă. Documentul fundamental emis în timpul comunismului, încă neabrogat în totalitate este „Hotărârea nr. 1542 a Consiliului de Miniştri privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din Republica Populară Română” publicată în „Buletinul Oficial” nr. 120 din 29 decembrie 1951. Articolul 7, punctul b. este baza introducerii cenzurii comuniste în biblioteci. „Direcţia generală a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri împreună cu Comitetul Aşezămintelor Culturale va întocmi şi edita lista tipăriturilor ce urmează a fi scoase din biblioteci şi va controla permanent conţinutul politic al fondurilor de cărţi din bibliotecile de toate categoriile”. A fost o lovitură dură dată bibliotecilor prin eliminarea din circuitul curent a celor mai valoroase cărţi ale culturii române, cu urmări grave asupra accesului la lectură a generaţii întregi de elevi şi studenţi, dar şi a altor categorii de utilizatori ai bibliotecii, în special intelecuali. Împărţirea în „Fond liber” şi „Fond S (Secret)” a dăinuit practic până la prăbuşirea comunismului, deşi anumite publicaţii au fost repuse in circulaţie în perioada dezgheţului comunist din deceniul al şaptelea al secolului trecut. Anul 1945 deschide prima etapă în constituirea fondurilor secrete în cultură românească postbelică, conform Decretului-lege din 2 mai 1945. În expunerea de motive aferentă acestei legi, Ministrul propagandei Petre Constantinescu-Iaşi arată că această măsură s-a luat în baza prevederilor Convenţiei de armistiţiu pentru „retragerea imediată din circulaţie a publicaţiunilor periodice şi neperiodice, reproducerilor plastice şi grafice, filmelor, discurilor, medaliilor şi insignelor metalice, având un caracter de tip fascisto-hitlerist sau conţinând elemente de natură a dăuna bunelor relaţii ale României cu Naţiunile Unite şi Uniunea Sovietică”. Pe de o parte, motivele specificate au misiunea de a determina înlăturarea prin aceste măsuri a „otravei fasciste", iar pe de altă parte, ele sunt expresia unui partizanat politic, evident marcat de culoarea politică comunistă a ministrului filosovetic, P. Constantinescu-Iaşi, în sensul că înlăturarea explicabilă a publicaţiilor fasciste sau de nuanţă fascistă sunt o „condiţiune primordială" pentru „reala democratizare a ţării... pentru cimentarea prieteniei noastre cu toate popoarele iubitoare de libertate şi pace", dar, pe de altă parte, supralicitează necesitatea bunelor raporturi cu U.R.SS: „în special cu popoarele sovietice de la Răsărit". Modelul care a stat la baza instaurării cenzurii în România a fost cel al Uniunii Sovietice, fiind creată o instituţie similară celei din U.R.SS, Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor, care avea rolul de a aplica cenzura în România. În atribuţiile sale intrau controlul textelor trimise spre editare, DGPT acordând dreptul „bun de imprimat” şi „bun de difuzare”, controlul şi epurarea anticariatelor şi bibliotecilor, controlul materialelor provenite din import şi a celor destinate exporturilor, atât pentru instituţii, cât şi pentru persoane fizice. Ea a funcţionat până în anul 1977, când a fost desfiinţată. Controlul asupra societății a continuat să existe şi după desfiinţarea DGPT, atribuţiile sale fiind preluate de alte instituţii ale aparatului de stat. Sarcinile DGPT au constat în crearea instrumentelor de lucru, cât şi în verificarea modului în care au fost aplicate instrucţiunile. Criteriile de selecţie a publicaţiilor au variat de-a lungul timpului, pornind de la eliminarea publicaţiilor cu caracter fascist, şovin sau care ar putea afecta relaţiile României cu Naţiunile Unite, la eliminarea din circuitul lecturii a tuturor acelor materiale care ar putea aduce prejudicii regimului comunist. Biblioteca interzisă cuprindea: „cărţile fasciste, în special anii 1937-1944; cărţile şovine, anti-comuniste, anti-marxiste combative şi de propagandă; cărţile poliţiste cu excepţia clasicilor genului, cărţile pornografice, de aventuri etc.; traducerile din literatura anglo-americană din perioada 1920- 1945; cărţile ocultiste, neştiinţifice, de visuri, minuni etc.; manualele de şcoală elementară şi liceu din perioada 1920- 1948; statutele partidelor politice şi ale celor fasciste şi legionare” . Se mai adaugă lucrările scrise de membrii Casei Regale sau scrierile despre ei şi autorii din listele oficiale. Totodată, se precizează că „biblioteca interzisă nu poate fi consultată de nimeni fără aprobarea unor foruri ce vor fi stabilitate mai târziu”, cărţile urmând a fi puse separat, iar fişele vor fi scoase din catalogul public. În biblioteca documentară erau incluse: „clasicii literaturii și stiintei” - dacă sunt comentaţi de autori ai filosofului, opera este interzisă, autori consideraţi persona non-grata (criminali de război, fugiţi din ţară); cărţi de istorie şi geografie, care conţin problema Basarabiei; lucrările cosmopolite; materialul militar, regulamente, tratate din 1916; legile şi instrucţiunile din 1920-1945; „cărţile marxist-socialiste, democratice care nu mai corespund actualelor îm prejurări”, precum şi toate periodicele dinainte de venirea noii ordini politice. Este menţionat faptul că aceste lucrări pot fi consultate de către profesori universitari, cercetători sau studenţi, numai pe baza unei recomandări venite din partea unui cadru didactic universitar. Fişele acestor cărţi au fost scoase din catalogul general, dar cărţile au rămas pe locurile lor în depozite. Restul publicărilor intrau în biblioteca liberă, lucrările autorilor „clasici români şi străini, neconsemnati sau comentaţi fară tendință”, precum şi lucrările de ştiinţă. Fondurile documentare au fost desfiinţate după 1968, însă cele secrete s-au păstrat până la căderea regimului comunist, în anul 1989. Unele dintre menţiunile de stabilitate pentru fondul documentar ca de exemplu posibilitatea ca lucrările să fie consulte la recomandarea unui profesor universitar, au devenit valabile treptat şi pentru literatura secretă. Campania de identificare şi interzicere a cărţilor necomuniste a continuat după 1948. Între anii 1950-1956, sunt trimise bibliotecilor publice noi şi noi variante, mereu „îmbunătăţite“ (ceea ce înseamnă cu mereu mai mare efect distructiv), ale unor broşuri de genul: „Instrucţiunile cu privire la selectarea cărţilor din fondul bibliotecilor” sau „Regulamentul privind importul materialelor de presă si editură, clasificarea, păstrarea şi folosirea acestora”. Urmează Instrucţiunile nr. 346/ 13 octombrie / 1960 privind stabilirea categoriilor fondurilor de cărţi din biblioteci, elaborate de Ministerul Învăţământului şi Culturii, Direcţia Generală a Aşezămintelor Culturale, prin Fondul de Stat al Cărţii, înfiinţat iniţial de direcţia bibliotecilor, cu avizul Direcţiei de Control şi Orientare pentru Administraţia Locală de Stat. Simultan se alcătuiesc listele cu bibliotecile din ţară care au dreptul să deţină fondul D („documentar”, accesibil doar unor specialişti, cu aprobare) şi fondul S („special”, aproape inaccesibil). Dacă la început pustiirea bibliotecilor se desfăşura sub pretextul „defascizării” , treptat ea a fost extinsă la tot ceea ce se situa în afara accepţiei proletcultiste. Într-un raport din septembrie 1950 se precizează concludent „Serviciul Controlul Cărţii şi-a lărgit treptat sfera de activitate, urmărind evoluţia politică a ţării şi întărirea regimului de democraţie populară, trecînd de la opera de defascizare propriu-zisă la aceea de înlăturare a materialului răspândit de putreda cultură burgheză, barieră ideologică pe care clasa muncitoare trebuie s-o înlăture în drumul său spre socialism ”. Ce fel de titluri erau sacrificate, conform unui raport din 1950: Cronicul Româno-Moldo-Vlahilor de Dimitrie Cantemir, Iaşi, 1835, Anastasimatar, traducere de Anton Pann, Bucureşti, 1854, Istoria lui Numa Pompiliu, al doilea craiu al Romei, traducere din franceză de Alexandru Beldiman, 1820, Manual de Istorie a Principatelor de FI. Aaron, 1839. Povăţuirea către economia de câmp, Buda, 1806, Gramatica Romano-Gallica, Buda 1833. Dintr-un alt Raport, din 1948: „S-au scos, fară nici un fel de alegere, absolut toate periodicele disponibile cu Revista «Curierul de ambe sexe» a lui Heliade Rădulescu, «Gazeta Transilvaniei», «Dacia» şi altele şi până la «Analele Academiei Române» şi extrasele din Anale, pe care, indiferent de conţinut, le-au retras din biblioteci pentru motivul, credem, că au caracter de periodicitate. La fel poate, a fost considerat şi «Dicţionarul limbii române» al lui August Treboniu Laurian care, apărând treptat în fascicole, a fost considerat periodic”. Şi încă: „S-au retras toţi clasicii antici (Aristofan, Sallustius, Eschil, Helevetius, Sofocle, Xenofon, Cornelius Nepos, Cicero, Ovidiu, Titus Livius), unii din ei în ediţii diferite, româneşti şi franceze” . Nefasta listă continuă cu Anatole France, Lev Tolstoi, Fénelon, Lord Byron, Maupassant, Montesquieu, Alfred de Vigny, Emil Zola, Goethe…» (fragmente) Sursa: drd. Carmen Vițcu/ prezentarea «Cartea de la Fondul Secret»/ Colocviile Școlii Doctorale – Facultatea de Istorie Iași 28-29 octombrie 2016, integral în online la https://www.academia.edu/33632174/Cartea_de_la_Fondul_Secret_pptx Foto ilustrative din colaj: - Iucrarea Războiul româno-ruso-turc din 1877, scrisă de I. Manoilescu, a fost interzisă pentru că prezenta o alta perspectivă asupra istoriei acestui război decât cea recunoscută de regimul comunist. - cartea lui Nicolae Iorga despre Basarabia făcea din titlu o trimitere la anexarea forțată aceste regiuni, în 1812,de către ruși, motiv pentru care a fost trecută, de asemenea, la index - o ediție a Poeziilor lui Eminescu a fost interzisă deoarece conține și text cu caracter naţional, patriotic sau folcloric - lucrarea lui Vasile Alexandri a fost interzisă pentru că făcea o trimitere clară la valorile naționale și folclorice ale românilor - glumița propagandistică din dreapta colajului (meme-ul, cum i-am spune azi) e din oficiosul Scânteia no. 1140/ 8 iunie 1948, pag. 4.

Pentru alte resurse electronice de bibliotecă, urmăm/ recomandăm legăturile:

https://www.istorielocala.ro/

https://www.facebook.com/bibliotecivalcene

Drăgășani: Tradiții de Paști

 Sărbătorile pascale se apropie, cu această ocazie am amenajat în Sala de Lectură a Bibliotecii Municipale Drăgășani, o mică expoziție ce conține povești de Paști, poezii și ilustrații de colorat, povestiri religioase, precum și jucării tematice, iepurași, ouă de artizanat, puișori, etc.

 Exponatele au fost admirate de câțiva  elevi din clasa a IX- a C, de la Colegiul Național ”Gib Mihăescu”, care au venit la bibliotecă să lucreze la un proiect, au fost încântați să citească din Biblia ilustrată despre sărbătoarea de Paști și să facă fotografii cu expoziția de carte și jucării.

bibliotecar:

Cristina Prunel-Bărbulescu;

Alecsandrina Bătae;

ing.sistem, Romeo Istocescu.

 

Regulament Concurs „Vâlcea - colţ de rai” 2022/ Ediţia a XI-a

SECTIUNEA 1. Organizatorii/ Partenerii 

Concursul este organizat de Biblioteca Judeţeana „Antim Ivireanul” Vâlcea şi bibliotecile publice din judeţul Vâlcea.

Parteneri ne sunt Cercul de la Râmnic „România - Grădina Maicii Domnului”, Societatea Culturală "Anton Pann", Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” - Filiala Vâlcea, Cenaclul „Petale”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, oameni de cultură, edituri, sponsori.

Organizatorii şi participantii la concurs se obligă să respecte prezentul Regulament oficial de concurs, făcut public prin intermediul platformelor www.bibliotecivalcene.blogspot.com   și  https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/ , în data de 18.04.2022.

 

SECTIUNEA 2. Zona de desfăşurare

Concursul este organizat şi se desfăşoară pe teritoriul judeţului Vâlcea, în bibliotecile publice locale (B. Municipală Drăgăşani, bibl. orăşenesti şi comunale + Biblioteca Judeţeana „Antim Ivireanul”), cu utilizarea echipamentelor şi tehnologiilor primite donaţie prin Programul „Biblionet – lumea în biblioteca mea”. Creațiile înscrise în concurs pot fi/ vor fi transpuse în format digital și transmise către bibliotecile locale și cu ajutorul oricăror alte PC-uri, laptopuri, tablete și telefoane mobile personale sau la care elevii înscriși în competiție au acces, în cadrul familiei bunăoară.

 Concursul este parte a proiectelor conexe şi ulterioare «Biblionet», prin care asigurăm sustenabilitatea acestui program, contribuim la crearea „dependenţei” comunităţilor vâlcene de biblioteca publică locală și stăruim totodată să punem în valoare talentul, sârguința și pasiunea elevilor vâlceni pentru creații ,,la alegere”.

Ca în fiecare an, Concursul are cinci secţiuni, după cum urmează:

• Proză scurta/ Eseu

         •  Poezie

         • Pictură/ Desen

• Pictură pe temă religioasă (Icoană)

         • Legendele/ Poveştile Vâlcii

 SECTIUNEA 3. Durata

Concursul începe în data de 18.04.2022 şi se derulează în două etape:

- etapa locală (oraşenească sau comunală), care va dura până la 1 Decembrie 2022, de Ziua Națională.

- etapa judeţeană se va derula în perioada 1 Decembrie 2022 – 15 Ianuarie 2023, de Ziua Culturii Naționale.

Câştigătorii etapelor locale ale Concursului, calificaţi în etapa judeţeană, vor fi anuntaţi oficial în online, centralizat, în primul week-end din Decembrie 2022, fără a le fi divulgate numele, ci doar pseudonimul cu care şi-au semnat creaţiile.

 

SECTIUNEA 4. Mecanismul concursului

I. Etapa locală (comunală/orăşenească):

 a) în baza prezentului Regulament, bibliotecarul public optează pentru parteneri de proiect - cadre didactice, personalităţi locale s.a.m.d., cu ajutorul cărora concursul este promovat în şcolile din localitate şi, în general, în comunitate.

 b) Participanţii la concurs prezintă bibliotecarului public din localitate creaţiile proprii, care pot fi: 

- una/ două/ trei poezii şi/sau 

- una/ două/ trei creaţii de proza scurta (compunere, eseu etc.) şi/ sau  

- una/ două/ tre desene/picturi care pot fi inclusiv pe temă religioasă (acuarelă, grafică etc.) şi/sau 

- una/ două/ trei legende/ poveşti locale aflate de elevii comptetitori de la bătrâni ai satului, de la bunici, părinţi, rude s.a.m.d.

 

Temele lucrărilor sunt la libera alegere a elevilor şi vor pune în evidenţă date şi fapte istorice, monumente, trăsături nobile ale spiritului oamenilor, frumusetea reliefului (florei, faunei), a tradiţiilor locale şi a valorilor cultural-spirituale locale şi universale.

 &&& 

Aşa cum ne-am obişnuit, fiecare creaţie din fiecare secţiune de concurs va avea înscris vizibil un cuvânt-cheie (pseudonim/ cod) de recunoaştere, ales de candidat şi cunoscut de bibliotecar. Acest cuvânt-cheie, care poate conţine litere şi cifre, (ne) va permite identificarea autorilor lucrărilor după jurizarea acestora. Subliniem, elevii competitori în concurs nu-şi vor inscrie numele pe lucrări, ci doar cuvântul-cheie de recunoaştere.  

 c) fiecare bibliotecar local centralizează și publică într-o postare dedicată, pe blogul www.bibliotecivalcene.blogspot.com creațiile  participanților la concurs: proza, poezia, legendele/ poveștile Vâlcii sub forma de text (fişier *.doc), iar picturile/desenele – ca fotografii de rezoluţie acceptabilă (fisier  *.jpg); subliniem: adresele din Internet (link-urile) unde se vor afla creaţiile upload-ate din fiecare localitate vor fi făcute publice de către fiecare bibliotecar în parte, pe blogul www.bibliotecivalcene.blogspot.com, indiferent dacă aceste creații au fost încărcate în online de către participanții la concurs înșiși sau au fost transmise bibliotecarului, care a procedat la publicarea în online (evident, pentru a realiza aceasta, bibliotecarii trebuie să primească de la elevii care se înscriu în concurs, link-urile către creațiile pe care aceștia le-au încărcat în online).

 Notă: ca întotdeauna, bibliotecarii care întâmpină dificultaţi în a înfaptui operaţiunile de mai sus sunt rugaţi să îl contacteze oricând pe subsemnatul, Valentin Smedescu, pentru îndrumare prin e-mail, telefon, mesagerie instant s.a.m.d. sau pentru o eventuală editare a postării.

 d) Bibliotecarul public local şi partenerii cadre didactice (ideal ar fi: profesori de limba şi literatura română, istorie, desen/arte plastice etc.) se constituie într-un juriu care evaluează lucrările centralizate la biblioteca locală; rămâne la latidudinea fiecărui bibliotecar (depinde și de situația fiecărei localități în parte) dacă jurizarea locală se va înfăptui tot în online sau „fizic”, la sediul bibliotecii locale.

 e) Lucrările premiate la nivel local în fiecare sectiune de concurs sunt propuse de către juriu pentru etapa judeţeana a concursului; ca în fiecare an, bibliotecarul local anunţă pe www.bibliotecivalcene.blogspot.com premianţii etapei locale a concursului şi link-urile la care se află creaţiile premiate local.

 f) recomandăm ca „premierea” câştigătorilor de la nivel local să se efectueze prin recunoaşterea publică a talentului şi meritelor lor, prin menționări/ felicitări adresate în online, inclusiv/ mai ales pe paginile de socializare ale bibliotecilor, ale comunităţilor locale, pe grupuri FB, pe contul personal al bibliotecarului s.a.m.d.;

 

II. Etapa judeţeana:

a) Se constituie juriul de evaluare a creaţiilor pentru cele patru secţiuni de concurs (componenţa juriului este cea consacrată)*.

b) Subsemnatul centralizează într-un document online unic toate creaţiile pentru cele cinci sectiuni, din toate bibliotecile participante. Aceste creaţii, conţinând cuvântul-cheie care permite identificarea autorilor, vor fi libere la vizualizare în Internet încă dinainte de jurizare. Legăturile către creaţii vor fi transmise ulterior juriului.

 c) Juriul hotărăşte, până în data de 31 decembrie 2022, cine sunt câştigătorii Concursului „Vâlcea – colţ de rai”, Ediţia a XI-a (2022); după jurizarea judeţeană, subsemnatul îi contactează pe colegii bibliotecari din judeţ pentru a afla numele reale ale premianţilor cunoscuţi până în acel moment doar ca pseudonim, pentru redactarea diplomelor, constituirea premiilor etc.

 d) Rezultatele concursului din acest an - premiile obţinute de cei mai talentaţi şi merituoşi elevi participanți – vor fi anunţate oficial, în online, duminică, 15 ianuarie 2023 de Ziua Culturii Naţionale.

 e) Administratiile locale (primarul şi consiliul local) finanţatoare ale bibliotecilor care se implică în organizarea concursului vor fi înştiinţate (felicitate) pentru meritele bibliotecarului şi ale elevilor participanți/ premiaţi din localitatea respectivă.

 SECTIUNEA 5. Proceduri pentru validarea câştigătorilor şi pentru premiere

 I.Etapa locală (comunală/orăşenească):

Toti participantii la concurs - conform celor mentionate în Sectiunea 4 - vor fi anunțați personal de către bibliotecar - prin telefon/ corespondență electronică/ postare publică - cu privire la premierile de la nivel local și județean.

 Notă: pentru o firească încununare a reușitei Etapei locale a concursului, recomandăm cel puțin un parteneriat (poate fi şi un simplu acord verbal) cu conducerea şcolii sau, unde nu este posibil, măcar cu cadre didactice dedicate profesiei.

 

II.Etapa judeţeana:

 La Biblioteca „Antim Ivireanul” Vâlcea vor fi organizate: 1. jurizarea județeană a creațiilor; 2. anunțarea/ promovarea în online a premianților și a creațiilor acestora.

Ne dorim ca momentul culminant al proiectului să fie o acţiune înfaptuită responsabil, cu maximă atenție, concentrată pe obiective, prin cointeresarea şcolilor din judeţ în a-şi menține elevii în strânsă conexiune cu biblioteca publică locală, instituție care - prin misiunea şi funcţiile ei fundamentale, este de importanţă strategică în comunitate/ societate (cum stipulează şi Legea bibliotecilor).

 

SECTIUNEA 6. Responsabilitatea 

Prin participarea la concurs, toţi elevii acceptă să se conformeze tuturor ce­rinţelor şi condiţiilor stabilite de către organizatori, prin prezentul Regulament oficial, dar şi normelor „nescrise” de consideraţie pentru creaţiile celorlalţi competitori, de bună purtare, de convieţuire socială fizică și „virtuală” etc.

 

SECTIUNEA 7. Dreptul de participare

Concursul este deschis participării tuturor preşcolarilor, elevilor de ciclu primar şi de gimnaziu, din toate localităţile judeţului Vâlcea. Din considerente organizatorice şi dată fiind precaritatea surselor de premiere, nu suntem siguri în acest moment că vom putea „diviza” concursul şi pe secţiuni de vârstă – conform propunerilor din edițiile precedente - însă ne reafirmăm convingerea că talentul artistic şi sârguinţa vor fie edificatoare atât pentru vârste mai fragede, cât şi pentru cele dinspre absolvirea ciclului gimnazial. Rugămintea pentru colegii bibliotecari este să menționeze oricum clasa în care sunt elevii competitori în anul școlar 2022-2023.

Concursul şi anunțarea premianților desfăşurându-se în mod public – în biblioteci şi în online –, participarea constituie acordul implicit ca numele câştigătorilor, imaginea lor şi creaţiile produse conform cerinţelor să fie făcute publice şi utilizate gratuit de către organizatori - desigur doar în scop educaţional/ motivaţional.

 

SECTIUNEA 8. Durabilitatea concursului

Ne dorim ca prezentul concurs, ajuns la Ediţia a XI-a, să continue a fi organizat anual, să înceteze numai în cazul producerii unui eveniment ce constituie forţă majoră.

Sursă captura de ecran: rezultatele interogației «concurs valcea colt de rai», Google Chrome/ Imagini/ 18 aprilie 2022, ora 11.51.

Valentin Smedescu,

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea

 

 _________

 

* https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/5353383894678533