Câștigătorii fazei locale a
Concursului de creație ,,Vâlcea - colț de rai”, ediția a X-a au fost premiați
în cadru festiv de către Administrația Publică Locală la spectacolul ,,Țară scumpă te iubim” dedicat ,,Zilei
Naționale a României”, în cadrul căreia s-au acordat diplome, cărți și stick-uri. S-
au înscris 25 elevi, la secțiunile poezie, proză scurtă și pictură/desen, dintre aceștia 14 au obținut premii. Juriul a fost format din d-na prof.de limba română Mănoiu Elena Simona, prof.
de limba franceză Costache Daniela și bibliotecar Tițu Maria.
Legătura dintre
om și natură
Cod: 9TR4U6
Natura este o operă de
artă miraculoasă care alături de peisajele sale fantastice încântă ochiul uman,
oferindu-i sufletului o mulțime de emoții pozitive. Omul și natura sunt strâns
legate între ele. Natura creează toate condițiile pentru viață, de aceea este
important să trăim într-o armonie deplină cu aceasta. Peisajele fabuloase ale
naturii umplu sufletul unei persoane cu deplină încântare iar frumusețea
naturii este unică în orice moment al anului. Iarna, cu
ajutorul zăpezii sale, pictează tablouri extraordinare care inspiră chiar și pe
cel mai talentat artist. Fulgii de zăpadă cad din norii argintii formând un
covoraș sclipitor. Zăpada cernută din văzduh împodobește casele cu dantelă albă
reducând la tăcere orice încercare a naturii de a se împotrivi. Odată ce
stratul de zăpadă se așterne, o liniște de mormânt pune stăpânire pe împrejurimi. Singurul glas
care răzbate în peisajul înmărmurit este cel al vântului. Acesta șuieră un
cântec trist cu un suflu înghețat care
împinge norii posomorâți dintr-o parte-n alta. Primăvara
trezește dorința de a trăi și a iubi. Mugurii înfloresc, primele flori se
desprind de sub zăpadă iar treptat
copacii sunt îmbrăcați în haine verzi. Cântarea păsărilor se face cu ușurință
auzită iar copacii ne încântă simțul cu arome plăcute.Toate acestea ridică
starea de spirit, oferă inspirație, aduce idei și gânduri bune, dându-i vieții
sens. Vara,
perioada cea mai dorită, timpul adecvat pentru vacanțe de vară, picnicuri dar
și călătorii incredibile. Natura în anotimpul vara este pur și simplu divină,
sufletul săltând de bucurie, câmpurile având culorile vibrante ale curcubeului.
Peisajele marine, aerul curat, nu lasă indiferent niciun om. Apusurile de soare și răsăriturile se lovesc
la fața locului cu culorile lor inimaginabile și frumusețea de nedescris.
Fructele și legumele satură corpul cu vitamine. Toamna,
nu toată lumea o iubește, dar pentru artiști, poeți și fotografi reprezintă cea
mai mare inspirație oferindu-i cea mai mare valoare. Frunzele căzute pe pământ
formează un covor multicolor, pregătit să primească toate laudele trecătorilor.
Răcoarea, mirosul clasic de ploaie și ciuperci, tunete, strigăte alarmante de
păsări, satisfac mintea umană. Natura este darul suprem pe care
ființa umană l-a primit vreodată. Omul este dator să învețe mereu a trăi în
armonie cu el dar și cu natura, să vegheze prin capacitățile și mijloacele sale
la ocrotirea spectacolului vieții și al armoniei ce coexistă de atâta timp
între celelalte vietăți din preajmă în acest laborator viu al realității
terestre și astrale.Când ne gândim la viață, ne gândim implicit și la natură,
pentru că ea este cea care l-a născut pe om, l-a hrănit, l-a adăpostit și l-a
ajutat să străbată toate vicisitudinile timpului, ea ne-a dat prilejul de a ajunge
pe treptele civilizației contemporane. În
opinia mea, relația dintre om și natură de-a lungul timpului a suportat
schimbări cu efecte pozitive dar și negative, atât pentru om cât și pentru natură.
De-a lungul timpului din curiozitate și aflându-se într-o continuă evoluție,
omul a descoperit că poate controla natura. Acest lucru a fost posibil datorită
modernizării lumii și apariției noilor tehnologii. În timp, aceste schimbări vor dăuna naturii și
vor aduce efecte negative.
Trebuie să ajutăm la menținerea echilibrului natural pentru ca și alții să se
poată bucura de o viață frumoasă. Împreună
putem avea un impact pozitiv asupra a ceea ce înseamnă ,,Natură”.
Toamna în grădina mea
COD: S12I
Premiul al II-lea
Curcubeul destrămat
Cod: R161
Era vară. Soarele strălucea atât de tare încât dacă mergeai pe pământ fără papuci simțeai cum îți luau foc picioarele. Într-o zi începuse să plouă. După ce s-a oprit a apărut un curcubeu mare și frumos, dar o picătură mare și caldă a căzut pe curcubeu. În acele momente curcubeul se topi și îi spuse picăturii: -Ești foarte rea! Din cauza ta îmi cad culorile! Picătura s-a simțit foarte vinovată și începu să plângă. Fiecare culoare a căzut pe pământ în locuri diferite. Picătura, ca să-și îndrepte greșeala a plecat după ele. Mai întâi a mers după roșu. A ajuns la o peșteră mare și friguroasă. Acolo un trol verde și urât păzea roșul. -O, domnule trol, vă rog dați-mi culoarea roșie! Trebuie să repar curcubeul! spune picătura. -Mhr...bine, ți-o voi da! Dar pentru asta trebuie să-mi răspunzi la o întrebare! Răspunde trolul. -Întrebarea este: Câte culori are curcubeul? -Curcubeul are șapte culori! Răspunde picătura. -Mhm...cum ai știut? Trolul se enervează și dispare. Picătura apucă roșul și pleacă. Ajunge la o lagună. Acolo o aștepta un crocodil cu culoarea oranje. -Bună ziua, domnule crocodil! -Bună ziua! Răspunde crocodilul cu o voce groasă. -Îmi poți da culoarea orange? Trebuie să repar curcubeul. -Dar trebuie să faci ceva pentru mine! răspunde crocodilul. -Ce? se întreabă picătura. -Trebuie să îmi aduci o floare și o piatră gri! -Bine... Picătura îi aduce piatra și floarea și primește culoarea orange. Ajunse într-un lan cu grâu. Acolo strălucea ceva mai tare decât razele soarelui. Era chiar culoarea galben. Luă galbenul și ajunse la împărăția regelui Trifoi. Aici văzu verdele ținut într-un borcan. În schimbul verdelui, Trifoiul îi ceru să-i ude toate plantele. Picătura udă plantele cu jumătate din corpul ei și luă verdele. Din ce în ce mai slăbită ajunse la marginea unei mări unde zări o sirenă care avea albastrul. Ea dori în schimb toate scoicile de pe plajă. După mult timp le adună, simțindu-se din ce în ce în ce mai slăbită, picătura luă albastrul. Ajunse la o fântână. În ea se vedea un cufăr. A aruncat monede punându-și dorința să se deschidă cufărul. Se deschise și din ele ieșiră culorile violet și indigo. Le luă și a fugit cu ele înapoi în cer. A refăcut curcubeul, însă ea nu se simțea prea bine. Curcubeul văzând asta i-a dat din viața lui și a vindecat picătura. De atunci sunt prieteni buni.
Premiul al II-lea
Iarna
Cod ML21
Este Ajunul Crăciunului. Iarna
a sosit cu vremea ei rece. Fulgi mari plutesc în văzduh și se aștern pe un
covor din ce în ce mai pufos. Eu privesc la geamul înghețat să văd
strălucitorii fulgi de nea. Iar totul arată ca-n povești. Norii plumburii și grei cern fulgi mari de zăpadă. De sărbători, în orice
casă intri vezi brazi împodobiți cu tot felul de ghirlande și globulețe care
mai de care mai colorate și mai aranjate cu diferite modele. Magazinele sunt
aglomerate de oamenii care se pregătesc pentru sărbătorile de iarnă, în special
cele de Crăciun. Se aud printre case cântecele vântului de iarnă. Copiii
bucuroși fug la săniuș. Pe stradă se aud numai copii țipând de bucurie. La
strășinile caselor atârnă țurțurii ca de cristal. Zăpada scânteietoare
împodobește copacii cu ghirlande și par ca niște figurine de zahăr. Soarele
rotund și palid se arată cu frică printre norii reci. Se văd nasurile copiilor
printre florile de gheață, prinse de geamurile aburite și reci. Drumurile orașului
răsună de cântecele colindătorilor. Natura adoarme sub haina groasă de nea și
va învia din nou, primăvara. Când seara s-a lăsat toți copiii au plecat acasă. Aștept cu
nerăbdare Nașterea Domnului- Crăciunul!
Premiul al II-lea
Aventura
unui bob de strugure
Cod:
A2XY
Vara a fugit la fel de rapid așa cum au venit, frunzele încep să devină aurii și argintii. Pe jos acestea formează un covor minunat. Strugurii au început să se coacă. Într-o zi un bob de strugure a hotărât să părăsească ciorchinele și să meargă într-o aventură. Pentru că era la o înălțime prea mare acesta a sărit pe spatele unui pisic deoarece era mai moale. Pisica, crezând că este atacată, a urmărit bobul pete tot. Norocul bobului este că stăpânul pisicii a venit să-i dea mâncare, iar aceasta a venit spre el cât de rapid posibil. Apoi bobul a văzut o autostradă.El nu știa ce este aceasta așa că a mers fără să se verifice.El credea că este sfârșitul dar a trecut pe sub mașină și a continuat călătoria. Pentru ceva timp, bobul nu mai întâmpinase nicio problemă care să –i stea în cale până când a văzut doi căței care au început să-l urmărească . El a intrat într-o gaură din pământ unde nu-l puteau atinge. Dar apoi , cineva a venit și l-a îngropat. El nu mai putea ieși. Se uită în stânga și în dreapta iar când se întoarse cu spatele a văzut un tunel.Mergând prin tunel a găsit o canalizare.Capacul canalizării era deschis, așa că el a reușit să iasă la suprafață.Problema este că el a ajuns într-o zonă foarte populată. El a mers cu grijă printer oameni pentru a nu fi călcat. După ceva vreme, a ajuns în curtea unui om.Găinile acestuia au vrut să-l mănânce, dar el a reușit să se ferească și să continue expediția. Și tot așa a continuat el aventura, până când s-a stricat.
Premiul al III-lea
Comuna mea
COD: VE21
Comuna mea se numește Galicea, o așezare încărcată de istorie și legend iar satul Valea Râului este locul unde merg la bunicii mei și îmi petrec vacanța de vară. În comună peisajele sunt mirifice, câmpuri roditoare, păduri dătătoare de oxigen și toate drumurile sunt asfaltate. Avem multe peisaje frumoase și dragi sufletului meu. Oamenii sunt buni la inimă, darnici și comunicativi. Comuna noastră este formată din mai multe sate, în fiecare sat avem câte o biserică și cate o școală. În satul Valea Râului avem o mănăstire construită între anii 1596-1597 de cronicarul lui Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, unul dintre cele mai vechi monumente istorice din județul Vâlcea. Acolo sunt înmormântați Teodosie Rudeanu și soția sa Stanca. Prin comuna noastra trece Râul Topolog cu albia sa fermecătoare și apa lină care se varsă în râul Olt. În centrul comunei se afla un dispensar, două școli, o primărie și o bibliotecă . Noi copiii suntem plini de bucurie când mergem la bibliotecă să explorăm lumea cărților și noutăților ascunse în lumea lor. Suntem fascinați de atâtea cărții fermecate. În fiecare anontimp comuna noastră ne oferă peisaje fermecătoare care ne dau o stare de fericire .Primăvara totul este verde și curat, vara are bucuria razelor de soare, toamna împrăștie arome dulci și amărui cu cer de plumb și cer încețoșat iar iarna este de vis, cu zurgălăi, cu zăpadă, cu tradiții frumoase păstrate din moși strămoși. Peste ani comuna noastră aș vrea să își păstreze obiceiuirile și tradițiile, să înflorească, să fie plină de copii și să avem tot ce ne dorim.
Mențiune
Natura
Cod: JȘ2021
Natura este partea preferată a mea din lume. Pentru mine natura este totul și încerc să o protejez cât de mult pot eu. Primăvara în natură, de sub pământul înghețat răsar ghiocei cu clopoțeii lor sclipitori si micuți. Primăvara păsările călătoare se reîntorc în țară noastră lângă puișorii lor nou născuți. Rățuștele se bălăcesc prin apa rece si cristalină din râuri. Vara copiii își instalează piscine în curte pentru a se răcori și a se juca stropindu-se cu apă. Seara târziu vedeai copii pe toate străzile jucându-se cu mingea sau jucându-se cu cărți de joc. Copiii vara fac diferite activități la biblioteca comunei pentru că la biblioteca noastră întotdeauna este veselie și voie bună. Toamna este anotimpul meu preferat deoarece prin păduri sunt covoare roșiatice, galbene și toate culorile care semnifică toamna. Întotdeauna toamna are un peisaj de la care nu îmi pot lua gândul niciodată. Toamna este anotimpul meu preferat și pentru că începe școala, învăț lucruri noi și folositoare în viață, iar în pauze stau cu cei mai buni prieteni ai mei încă din clasele mici. Și am nenumărate motive pentru care îmi place toamna. Și acum nu cel din urmă, anotimpul iarna care și el este unul dintre anotimpurile mele preferate pentru că iarna este totul alb pentru că este zăpadă pe jos care face pământul să sclipească. Dar este și o sărbătoare mare adică Crăciunul. De Crăciun eu împodobesc casa cât pot eu de frumos pentru că, Crăciunul este sărbătoarea mea preferată. Iarna este și ziua mea de naștere și a tatălui meu. Natura întotdeauna va face parte în viața mea pentru că o iubesc și iubesc toate animăluțele . Împreună cu familia mea încercăm să o protejăm pentru că prea multă lume aruncă gunoaie și o distruge, și dacă va distruge natura și ce are ea mai frumos mă va distruge pe mine. Ador toate anotimpurile și totul de pe această lume. Și pentru asta sper ca toată lumea să iubească natura și să nu o mai distrugă.
Mențiune
Robotul
Cod: X92UAC81
Într-o zi un meșter bătrân a construit un robot. I-a luat ceva timp, dar în final a construit un robot cu sentimente și face ceea ce îi vede pe ceilalți că fac . Următoarea zi meșterul a fost plecat la un concurs de robotică și l-a luat pe Robo , așa îl chema pe robot . Meșterul s-a dus ca să câștige un trofeu și bani. Aveau nevoie de bani pentru a plăti chiria. Robotul a văzut că oamenii construiau roboți iar pentru că el face ce fac ceilalți, a început să construiască un robot. Toți erau uimiți că meșterul a câștigat concursul datorită robotului construit de Robo. Robo a văzut pe cineva furând o poșetă și a furat și el așa că s-a hotărât să-i scoată copiatul din sistem. A reușit să apese pe butonul de oprire și a înapoiat poșeta. Meșterul l-a luat pe robot în sala de reparații a sa , unde avea ustensilele necesare și a început să modifice sistemul. După câteva ore meșterul a reușit să-i scoată copiatul din sistem, apoi Robo a ajuns din nou în societate. Robotul i-a ajutat pe oameni să-și rezolve problemele de zi cu zi. Robo a devenit cel mai îndrăgit robot.
Secțiunea poezie
Premiul al II-lea
1 Dcembrie COD: CCI21
Într-o zi asa frumoasă Lumea era bucuroasă, Cântând Imnul Românesc La Alba Iulia se întrunesc.
Chiar grăbiți de au venit
Oameni buni s-au întrunit,
Și acolo au sabilit Și pe loc s-au și unit!
România Mare au format Lumea mult s-a bucurat, Că o țară au creat Și o horă au jucat.
Mențiune
Toamna
Cod:PAS21
A venit așa deodată
Toamna cea
întunecată,
Pe la uși, pe la
ferestre
Pe la casele
mărețe.
Pic, pic, pic din
cer coboară
Ploaia cea
fermecată
Se cam scutură de
ciudă
Pe pământul plin de
roade.
Și cum vine de la
munte
Vântul toamnei să tot
bată,
Vremea este
răcoroasă
Ploi mărunte-ncep
să cadă.
A venit toamna
brumoasă
Frunzele au ruginit
Fructele s-au copt
din nou,
Struguri, pere,
nuci și mere.
Secțiunea desen/pictură
Premiul I
COD:CRINA2009
Mențiune cod: A2XY
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu