Râmnicu-Vâlcii/ prima alimentare cu apă (la cișmea) - realizată cu greu, din taxe graduale percepute cârciumarilor • lucrarea de peste 10 ani s-a desfășurat după tiparul multora dintre investițiile publice ale prezentului („contracciul se face vinovat de mari nereguli financiare şi incompetenţă”); în cele din urmă, aducerea și ,,îngroparea” urloaielor, montarea robinetului etc. s-au înfăptuit ,,prin strădaniile sudiţilor”...

«...ceea ce aveţi în faţa dumneavoastră este o carte poştală ilustrată color, editată de Librăria „Oscar Thuringher" din Râmnicul Vâlcii, poartă ştampila de poştă 3 ianuarie 1900, fiind expediată de la Râmnic la Corabia. Este o imagine a Râmnicului la sfârşitul secolului al XIX - lea.

La nr. 1 - casele boierului Munteanu Petre, ridicate înainte de 1879, anul în care Masinca Munteanu le vinde judeţului pentru suma de 25.000 lei. În aceste case, în 1880, va fi instalat Regimentul 2 Dorobanţi...» Citește tot

«...cu prilejul vizitei Domnitorului (Barbu Știrbei în prima sa domnie – n.n.) în oraşul Rîmnicu-Vîlcea, se supune atenţiei şi problema alimentării cu apă a oraşului, hotărîndu-se înfiinţarea a trei fîntîni, în care sens se acordă înaltul Ofis cu nr. 1117 din 5 septembrie 1850.
Văzîndu-se starea în care se află casa acestui magistrat, lipsită de fonduri, se hotărăşte să se pună o mică taxă pe seama cîrciumarilor acestui oraş, după cum urmează: 8 galbeni pentru cele de clasa l-a, 4 galbeni pentru cele de clasa ll-a şi 2 galbeni pentru cele de clasa III-a. (1)

Pentru această lucrare de înfrumuseţare a oraşului se formează o Comisie alcătuită din paharnicul Bujoreanu, serdarul Vlădescu şi pitarul Orumu.
Din taxa amintită urmează a se executa cele trei fîntîni, care costă, conform devizului, lei 8.800, urmînd ca restul sumei prisosite să se verse în casa magistratului.

Ştim însă că lucrările de facere a acestor cişmele sînt repede întrerupte. Contracciul (contractantul pentru o concesiune – n.n.) se face vinovat de mari nereguli financiare şi incompetenţă. Inginerul Vairah, autorul proiectului de facerea cişmelelor, opinează să fie adus un meşter fîntînar de la Sibiu. (2)

Banii fiind cheltuiţi, se cere ca lucrarea să fie făcută în contul fostului contracciu; mai sunt de făcut 130 stînjeni (2*) (237,744 m – n.n.) de şanţuri, montarea a 65 de urloaie, aducerea de la Sibiu a 1 20 de bucele de fier, cercuri de fier, o maşină (un robinet) şi o ţeavă de alamă pentru casa ultimii fîntîni, care urmează a se construi, o casă de piatră pe care să se aşeze fîntîna din «piatră cioplită». (3)

La invitația inginerului Vairah, vine la Rîmnic meşterul lohann de la Ruşava (Orşova). El arată că a executat multe lucrări asemănătoare în oraşele din ţinuturile Banatului şi ale Ungariei, precum şi o mulţime de alte pompe în acele părţi; tot aşa, arată că a angajat o lucrare la Turnu Severin, cu care s-a recomandat pentru facerea cişmelei Jianu de la Craiova. (4)

El se oferă să aducă apa de la hasnaua fîntînii de la Inăteşti, de unde începe izvorul, pînă la prima fîntînă, care este situată pe locul cel mai înalt al liniei de fîntîni, lîngă casele Zmarandei Capeleanca, pe o distanţă de 1.260 stînjeni (2,268 metri), după proiectul inginerului Vairah, dar deşi prezintă o ofertă avantajoasă, nu poate angaja lucrarea, întrucît îi lipseşte chezaşul (chezaș = persoană care garantează cu averea sa pentru cineva sau ceva).

Aflăm că, deosebit de casa fîntînii care este la izvorul Inăteşti, se află săvîrşite încă alte două case de fîntîni din oraş, dar atît aceea cît şi cele două din oraş se află fără urloaiele de fier, care sînt trebuitoare pentru ridicarea apei.

___

Izvorul Inătești, azi, captură Google Maps.
«Înainte de 1731, în dealul Hinăteştilor, la poalele viei Coziei (via aparținea Mănăstirii Cozia - n.n.), se afla o cișmea...» -  citește resursa Fântânile medievale ale Râmnicului. 

__     

Pe locul casei de fîntînă care urma să se zidească în mijlocul pieţei, trebuie să se aşeze deasupra rezervoarelor o coloană de fier în înălţime de cinci «şuhuri», pe un postament de două pietre cioplite. (șuh, șuf și șuc m. (germ. dial. schuch = schuh, gheată) > picĭor (ca măsură de lungime).

Această coloană «să fie cu mecanică», ca să se poată slobozi apa după trebuinţă. (5)

Magistratul oraşului nu este de acord să se încredinţeze această lucrare meşterului de la Orşova şi i se pune «straşnică îndatorare» inginerului Vairah să se îngrijească să aducă alt fîntînar.

Magistratul se străduieşte din răsputeri să demonstreze că proiectul acestei lucrări este necorespunzător şi trebuie înlocuit cu un altul alcătuit de către altcineva decît inginerul Vairah, care este suspendat din funcţia sa şi oraşul rămîne încă un an cu şanţuri neastupate şi pline de murdarlîc, cu comunicaţia restrînsă şi uliţele strîmtorate. (6)

După verificările făcute, inginerul Vairah este repus în drepturile sale de către Direcţia Lucrărilor Publice şi însărcinat să ocupe Ocolul lucrărilor tehnice din România Mică, avînd în preocuparea sa şi terminarea lucrărilor de refacerea cişmelelor (7). Prin strădaniile sudiţilor (7*) din acest oraş, este adus la 1 septembrie 1861 să săvîrşească această lucrare întreruptă unul din fîntînarii din cetatea Sibiului...»
(selecție)

Sursa: Andrei Pănoiu/ Moşii, sate, târguri şi oraşe: I. Rîmnicu-Vîlcea/ Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: BCMI/ București 1992/ Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: III; nr. în TOM: 3; anul 1992; Serie Nouă. Informații preluate din ProEuropeana/ Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale - https://biblioteca-digitala.ro/


Valentin Smedescu

_____
(1) Arhivele Statului, Fond Comunale, D. 65/1850, f. 1, 2.
(2) Arhivele Statului, lond Lucrări Publice, D.46/1858, I. 1.
(2)*Stânjenul (stj) (en. fathom (ftm)) este o unitate de măsură pentru lungime/ distanţă, folosită în sistemul anglo-saxon de unităţi - atât în sistemul britanic, cât şi în cel american. Stânjenul este egal cu 2 yarzi, 6 picioare sau 1,8288 metri. Este utilizat mai ales pentru măsurarea adâncimii apei. Iniţial, se referea la distanţa dintre cele două braţe întinse ale unui om. În România, s-a folosit de multe ori pentru măsurarea terenurilor.
(3) Ibid I. 3.
(4) Ibid. (. 43.
(5) Ibid. f. 43, verso.
(6) Ibid. f. 56 , 71, 72.
(7) Ibid. f. 124.
(7*)sudiți, s. m. Locuitor din Țările Române aflat sub protecția unei puteri străine, având prin aceasta dreptul la o jurisdicție specială.