In urma jurizarii lucrarilor inscrise la etapa locala au fost desemnati urmatorii castigatori:
Sectiunea Pictura/ Desen
Premiul I :
- REWAND17
- AGV
SECTIUNEA POEZIE
Premiul I:
- H.G.2003
Lacrimile cerului
Când cerul plânge,
Afară
plouă,
Tristețea
sa ne-o arată nouă.
Când
inima se frânge,
Ea
plânge cu lacrimi de sânge.
Dacă
inimile ar zâmbi
Soarele
cel cald ar răsării.
Iubirea
repară inimile sparte,
Iar
curcubeul oprește lacrimile amare,
Ale
norilor de plumb.
Iar
cerului lacrimile i se frâng.
Și
ale soarelui raze se strâng,
În
buchete de aur.
Inimile
se adună ca suflete pereche.
Ca
într-un basm și o poveste veche.
H.G. 2003
SOARELE ȘI LUNA
Un soare și o lună
Fac o zi bună…
O noapte de vis,
O viață de paradis.
Soarele a promis
Că întreaga zi,
Ne va încălzi
Cu ale sale raze.
Și Luna a zis
Că pe cerul stins
Ne va lumina
Calea, noaptea toată.
Soarele, Luna sunt
Lumina și căldura
De pe pământ.
Ei ne luminează
Cerul și viața.
H.G.2003
NOAPTEA
Un regat întreg
De
negură și ceață,
Aduce
cu el
Stelele
de gheață.
Un
voal de- ntuneric
Acoperă
prejurul,
Și-mbracă
totul
În
neagra lumină.
Cerul
albastru
E
încărcat de stele.
Sunt
multe…
Ca
lacrimile ploii grele.
Stau
și privesc
Luna
aprinsă,
Atunci
când lumina cerului.
E
stinsă.
H.G. 2003
- REWAND17
În abis de
sentimente
Se lasă seara, se lasă-n abis
Și mă cufund în el…
Adie-n stihuri, aromată pastă;
A renașterii,pulsații magice,
Trecând pe șoapte-n
Valuri de amurguri ametiste
O,priviri rătăcitoare…
La cântecul nopții, chemare dulce
Ce sufletu-l în sărutări îl reaprinde;
Oceanu-mi înghețat de stele
Cu-o scânteie din văpaie târzie,
Infinit celest pierdut în raiul firii.
Se-aude cum curge, în pulberi de
diamant;
Neșlefuit de lună, un râu exuberant…
REWAND17
Cuvinte întemnițate-n arme
Când sentimentele-mi tresar,
Ia-mi inima de vată;
Dă-i foc, arunc-o în pustiu de humă.
Ascunde-mă colea, la stihuri inocente
Purgatoriu ce se pierde în van…
Cugetu-mi răsună beat de lacrimi…
Când sufletulu-i pârăsc de palida viață,
Renasc în stihuri, jocuri de umbră
Din abis necontenit se-adună;
A gloanțelor însetate, furtună!
Sub raiul meu de taină,
Hârtia taie,pumnalul mângâie
Cuvintele-s mări ce ard;
Apusul îmi e prieten.
Iar sufletul, un cerșetor de clipe!
Se prăpădește-n temnița creației,
Se macină în privirea-mi cea deșartă
Soldat mai brav,mai înțelept…
Să potolească tăcute fiare de rugină;
Arme ce se hrănesc cu sânge.
REWAND17
Facerea lumii
Sub mantia nopții, refugiul vieții
Ne-am așezat în taină;
tu și eu, doi orbi mânați de șoapte.
Priveam negrul abis pictat cu stele,
priveam cum valurile celestei mări
îndeamnă-n elixirul nopții rătăcite;
un infinit mai mare, mai frumos…
Iar raiul domnea peste ființa-mi cea
mută;
râul spulberând solemna tăcere a
neantului
cu-ale sale pulberi de diamant,
neșlefuite de lună
O, priviri rătăcitoare…
Mai știi, tu, suflet drag?
De cea dintâi întâlnire a noastră?
REWAND17
SECTIUNEA PROZA SCURTA/ESEU
Premiul I:
- A.E.2002
Vă invit în magica lume a zânelor!
Cum vom ajunge acolo?
Veniţi alături de mine în grădina cu flori! Grădina cu flori este
pentru mine un tărâm de basm. Zâne, regi, regine şi curteni se arată în regat.
Trandafirul şi Laleaua sunt cuplul regal, zânele sunt Tufănicile, iar curtenii
sunt: Zambilele, Crizantemele, Mărgăritarul şi tot arealul de flori
înmiresmate. Mici muncitori din regat sunt Albinuţele şi Fluturaşii. Soarele
trezeşte regatul la viaţă ca un ceas deşteptător. Fiecare floare a dansat la
balul regelui Trandafir. Muzica se auzea pe fundal. Păsările ciripeau , vântul
adie printer crenguţe, greierii fac pe violoniştii, iar aerul este parfumat.
Roua dimineţii dă regatului schipiri de iamant şi stropi de iubire. La finele
zilei Trandafirul a poruncit stingerea luminilor.
Vă invit sa vizitaţi şi
voi o grădină de flori!
A.E.2002
Haideţi
în frumoasa mea lume, în care muzica se aude tot timpul pe fundal!
Vă
invit să jucăm " Domino" sau " Pradă de război" şi să
călătorim " Pe aripi de vânt" spre " California" pentru a o
asculta pe Adda cântând " Îţi arăt că pot". Haideţi să dansăm alături
de Randi şi să desenăm totul în " Creioane colorate" în frumoasa lume
a muzicii. Să oprim " Ploaia" cu zâmbete. Cum spun eu mereu " De
cât să pierd zâmbete , mai bine pierd scimbete!" Toate florile spun că
sunt " Vagabontul vieţii mele" şi uneori " Calc pe
suflete", dar eu cred că " Nu sunt". O prinţesă ar spune "
Să cânte trompetele", dar eu nu. Eu " Le- am spus şi fetelor"
despre lumea de basm din care decolează " Avioane de hârtie" şi unde
o pot întâlni pe " Eroina mea". Asta e lumea în care nu poţi avea
" Insomnii". Aici totul se leagă de proverbul " Niciodată să nu
spui niciodată". Pot spune că " Totul va fii bine" în lumea
muzicii.Ca şi mâncarea, viaţa are nevoie de " Condimente". " A
ieşit soarele din nori", iar vremea e perfectă pentru o" Poză de
album".
Poate
uneori" Greşesc", dar nu sunt un " Asasin".
Pot spune că viaţa " Mă iubeşte" şi eu îi pot
spune ei " Te iubesc!"
A.E. 2002
Nucul,
copacul din curtea bunicilor mei are un farmec aparte.
Aici,
alături de bunica mea depănăm poveştile din călătoriile de altădată. Printre
ramurile dese ale nucului se zăresc câteva săgeţi de lumină. O briză caldă
mişcă lin frunzele mari ale nucului . În scoarţa sa zac multe poveşti despre
iubire şi iertare. Ramurile groase ale nucului de care bunicul mi-a legat un
leagăn par să ne cheme la joacă pe mine şi prietenii mei. Am vrut să
împărtăşesc cu voi câteva din amintirile mele, dar mai sunt încă multe de spus.
În nucul de poveste am avut şi o căsuţă în care ne strângeam când ploua.
Noaptea pentru noi era foarte scurtă. Adormeam târziu şi ne trezeam devreme
pentru a reîncepe jocurile.. Distracţia făcea timpul să zboare ca vântul. Juliturileşi
zgârieturile, parcă, nici nu mai dureau, iar căzăturile din leagăn erau la
ordinea zilei. Când venea noaptea, toţi plecam, dar cu promisiunea că ne vom
revedea. Firul apei ce răcorea satul în zilele caniculare era bucuria tuturor
copiilor din sat. Deasupra apei era şi un pod pe care cei mari urcau şi săreau.
Fiecare zi aducea cu sine noi jocuri. Jocurile se ţineau lanţ şi vara era cel
mai frumos anotimp pentru noi toţi.
Iubesc copilăria la sat, jocurile pe care le inventam
şi peisajul de vis.
A.E.2002
Premiul II:
- PM08
Îmi amintesc cu drag de primii mei
ani ai copilăriei , de universul meu imaginar şi colorat. Pe atunci , mă jucam
cu un ursuleţ drăguţ, pe care l-am numit Teddy, i-am ales acest nume de la
sucul meu preferat "Tedi".
Pentru mine, Teddy era o fiinţă dragă
căreia puteam să-i spun orice, cu el adormeam şi tot cu el mă trezeam. Îl am de
la vârsta de doi ani, pe când l-am primit cadou de la părinţii mei şi chiar şi
acum îmi este tare drag de el. Întotdeuna mi-a fost alături şi niciodată nu m-
a judecat , nici când i-am rupt picioruşul stâng la joacă. Ce-i drept atunci am
plâns foarte mult, în sinea mea credeam că nu mă va ierta niciodată, însă el a
făcut-o, m-a iertat iubindu-mă în continuare.
Îi povesteam mereu lui Teddy despre
întâmplările mele de la grădiniţă, despre colegii mei şi exploram împreună
multe lucruri: natura, livada bunicilor. Mereu făceam aceste lucruri, ca şi cum
le făceam cu o fiinţă vie, pentru că asta era Teddy pentru mine, un prieten
adevărat pe care l-am iubit şi încă îl iubesc.
PM08
PRIETENIA
Pentru mine prietenia este
cel mai frumos lucru pe care îl am. Fără prietenie pământul ar fi un loc anost
plin de ură şi neînţelegeri. Prietenia nu poate fi dusă mai departe dacă nu
suntemm în stare să trecem peste mici greşeli. Ea se naşte dintr-un sentiment
de simpatie, de respect şi de stimă faţă de o altă persoană, iar aceasta se
desăvârşeşte în momentul în care la mijloc există un ataşament reciproc între
cele două persoane. Este îngrozitor să nu ai un prieten căruia să-i spui cât
eşti de fericit sau de trist.
Chiar dacă ne-am obişnuit
să-i numim prieteni pe toţi cunoscuţii noştri, în realitate, prietenii
adevăraţi pot fi număraţi pe degete, nimic nu e mai amar decât otrava
prieteniei false.
Cu toţii am avut prieteni
încă de la grădiniţă, când nu ştiam ce e un prieten adevărat, cu toate că ne
înţelegeam foarte bine cu anumite persoane, ne jucam, ne împărtăşeam micile
secrete, uneori ne mai şi certam; pentru noi asta era prietenia. Acum prietenia
poate însemna mai mult, prietenii trebuie să-şi fie alături unul altuia şi să
se sprijine la bine şi la greu.
Iubiţi prietenia, ea este cea mai importantă !
PM 08
VARA
Zorii zilei se ivesc voioşi . De după deal, soarele a
început sfios să se ridice. Ciripitul păsărelelor răsună prin împrejurimi. Anul
şcolar stă să se termine , iar copiii stă nerăbdători să plece la mare, la
munte sau la bunicii lor.... Soarele se ridică încet- încet şi îşi îndreaptă
fruntea către înaltul cerului , aruncând cu suliţe de aur spre pământul colorat
de covorul multicolor al florilor de vară. Livezile scăldate-n aur, ne aşteaptă
pe toţi cu roade din belşug, iar fluturaşii viu coloraţi aleargă din floare în
floare.
Zâna verii a îmbrăcat toată natura în culorile ei
preferate , trasă de o caleaşcă cu raze de soare şi cu mii de fluturi coloraţi.
Pomii îmbrăcaţi în lumină şi culoare îşi arată frumuseţea. Este fermecător.
Pădurea umbroasă ocrotea vietăţile ei mirifice, iar culoarea ei te atrage
precum un smarald.
În mângâierea domoală a soarelui îmi scriu ideile
pentru vacanţă, căci vara abia a început.
PM08
SECTIUNEA CREATII VIDEO
Premiul I:
- SAMANTHA
https://youtu.be/RRpHjR8wwDA
Bibliotecar: ALEXANDRA BERCEA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu