www.bibliotecivalcene.ro: Galicea-,, Vâlcea Colț de Rai”, etapa locală

Galicea ,,Concursul ,,Vâlcea-colț de rai”, lucrările etapei locale

Câștigătorii etapei locale, a Concursului ,, Vâlcea-colț de rai”, ediția a IX- a, faza locală, Galicea -2020, s-au desemnat.

Anul acesta s-au înscris în concurs 25 utilizatori ai bibliotecii noastre, din localitate și nu numai.

Au fost acordate diplome, în cadru festiv, online, pe platforma Google Meet, în prezența juriului, alcătuit din doamnele profesoare Mănoiu Simona, Deaconu Daniela și bibliotecar, Tițu Maria.

Secțiunea poezie

Premiul I

A venit vara

cod AEE03

Ce frumos este afară

Când e totul cald și bine,

Când prin codrii liber zboară

Vrăbiile cu mine.

Ce frumos este cu soare

Și cu vândul adiind,

Lângă salcia de pe vale

Unde totu-i liniștit.

Unde gândurile pleacă

De la mine, și se duc,

Unde apa cea albastră

Curge lin în jos de crâng.

Unde pasărea măiastră

Cântă cugetul de dor,

Unde inima mă lasă

Să cutreier până-n zori.

Premiul al II- lea

Pădurea

COD PMA21

Unde-i locul de odihnă

De suspine și de dor,

Locul unde vara cântă

Vrăbiile de zor.

Unde-i locul meu de gând

Unde stau și mă frământ,

Locul unde pomii scutură

Frunzele în vânt.

Care-i locul ce-l tot caut

Unde apele tot curg,

Unde jos pe sub picioare

Se ascund frunze de crâng.

Locul meu de adăpost

Unde-i cald, dar răcoros,

În pădurea din grădină

Nu găsești loc mai frumos.

Premiul al III-lea

Țara mea frumoasă

cod ALE28AL

Mică și frumoasă țară

Ești o mamă pentru noi

Ești ceea ce ne înconjoară

Mică și frumoasă țară.

Ești minunea florilor

Și lumina ochilor

Ești fruntea Carpaților

Și frunzișul pomilor.

Țară dragă îți dorim

Să înflorești iarăși și iarăși,

Să fi mândră ca o doamnă

Să fi bună ca o mamă.

Țara mea mică și bună

Ești un colț din lumea mare

Dar ești mândră și frumoasă

Ca o stea din cer aleasă.

Mențiune

Iarna

cod EV2020

Iarna vine pe cărare

Norii negri sunt în zare,

Ninge, ninge tot mai tare

Stratul de omăt e moale.

Brazii sunt acoperiți

Cu omătul alb și moale,

Soarele n-a răsărit

Ninge, ninge tot mai tare.

Toți copiii-s bucuroși

Că au ieșit din case,

Cu săniuțele zglobii

Merg voioși prin ceață.

Iarnă mult frumoasă

La noi să mai vii,

Căci tu-ntotdeauna

Ne-aduci bucurii.

Secțiunea legendă

Premiul al III-lea

Legenda satului Teiu

Se spune că acum mulți ani în urmă, pe meleagurile unde acum se află satul Teiu, exista un măreț și frumos tei. Acesta avea niște flori minunate, fermecate de o zână bună. Se spune despre florile acelui tei că sunt vindecătoare și că ar face minuni. Într-o zi, un om a mers la teiul fermecat, cu speranța că legenda este reală, pentru aș vindeca fata oarbă. Acesta străbătând drum lung, într-un final, ajunge la teiul fermecat. Culege câteva flori din acesta și se reîntoarce acasă. Cu gândul că își poate vindeca fata, acesta îi pregătește un ceai fierbinte din florile de tei. Fata a băut și imediat deschide ochii, ca printr-un miracol. Tatăl său izbucni în lacrimi de fericire. De la această legendă a ,,arborelui vindecător” satul a luat denumirea de Teiu, un sat binecuvântat de Dumnezeu, cu oameni gospodari, cu Biserică-monument istoric, în care îmi trăiesc și eu copilăria, fericită, alături de familia mea.

6818

Secțiunea proză scurtă/eseu

Premiul al III- lea

Tablou de toamnă

A sosit toamna. Alaiul ei a început să-și spună cuvântul, nu numai prin schimbarea climei, dar și prin schimbarea aspectului naturii. De câteva zile-n coace, frunzele și-au schimbat culoarea și una câte una, au început să danseze în bătaia lină a vântului, căzând din copaci, la poalele acestora, formându-se un minunat covor multicolor, în care copiii sar bucurându-se de alaiul dânsei. Zi după zi, toamna a început să-și pronunțe și mai clar cuvântul, zilele și nopțile devenind din ce în ce mai reci. În păduri, acum, zăcând doar copacii împreună cu o călduroasă pătură de frunze uscate, alaiul ei devenind din ce în ce mai provocator.Copiii se jucau în grămezile de frunze cu zâmbete pe buze, bucurându-se de alaiul minunatului anotimp. Acest anotimp pare mai posomorât, dar dacă intrăm în ,,sufletul” lui ne dăm seama că nu este așa cum il vedem.El are rolul de a face legătura între vară și iarnă. Magia peisajului său este descrisă în diferite opere de artă, pictură, lectură, muzică. Este descris în aceste opere de artă, pentru bogăția recoltelor, culoarea caldă care îl înconjoară și lumina tandră oferită de soare. Încetul cu încetul, toamna începe a-și lua tălpășița de pe meleagurile noastre, lăsându- și sora iarnă să-și spună și ea cuvântul.