CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ
ON-LINE „RĂDĂCINI”
EDIȚIA A VII-A
SCOPUL CONCURSULUI:
Concursul Național de Creaţie
literară „Rădăcini” organizat on-line de Biblioteca Publică „General Nicolae
Ciobanu” cu sprijinul Primăriei Costești și al Consiliului Local Costești are
ca scop stimularea creaţiei literare nu numai în rândul copiilor de vârstă
școlară ci și a adolescenților și a tuturor celor care indiferent de vârstă se
întorc adesea, măcar cu gândul, „La obârșie, la izvoare”, în locurile
copilăriei lor.
Concursul aduce un omagiu tuturor
fiilor satului Costești de Vâlcea care au încercat de-a lungul timpului, să
facă cunoscut, prin scris, numele acestuia. Ne putem reaminti astfel de:
artistul și animatorul cultural Constantin Popian, istoricul Aurelian
Sacerdoțeanu, director al Arhivelor Naționale ale României, gr. de brig.
Nicolae Ciobanu, istoric și profesor la Academia de Înalte Studii Militare
„Carol I”din București, Nicolae Chipurici, monograf și director al Direcției
Județene Mehedinți al Arhivelor Naționale sau de Nicolae Făulete, profesor și
monograf, profesorul Ion Catrina, scriitor, inginerul Petre Dinulică, poet,
inginerul Dumitru Bondoc, monograf.
ARGUMENT:
Istoria locală este o sursă uriașă
pentru creația literară.
Numele de locuri reprezintă un izvor
important în cercetarea unei localităţi şi interesează în aceeași măsură pe
istoric, geograf, etnograf şi lingvist. Pentru istorici, toponimia reprezintă
istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea
atâtor evenimente, întâmplări şi fapte, mai mult sau mai puţin vechi sau
importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat intr-un
chip oarecare sufletul. Tot felul de momente din viaţa colectivităţii umane –
istorice, sociale, economice, politice şi psihologice – găsesc ecou în
toponimie.
Am ales data de 11 octombrie, ca
dată de lansare a concursului în on-line, deoarece este data la care în anul 1512
apare pentru prima oară menționat într-un hrisov emis de Neagoe Basarab, numele
Costești, singura resursă documentară recunoscută de istoriografia românească.
Pe teritoriul comunei Costești se
află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și
civilizația românească: Mănăstirea Bistrița, izvor de înțelepciune prin
renumita sa școală dar și prin tipografia de aici (1494), Mănăstirea Arnota
(1634), ctitorie și loc de veci al luminatului domnitor Matei Basarab, schitul
Păpușa (secolul XVI), bisericile din Peșteră, Ovidenia (1633) și "Sfinții
Îngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), loc de veci pentru
partizanii uciși de Paști din grupul „Arnota”, biserica Ciorobești (1750),
biserica Grușetu (1801), biserica Grămești (1664), biserica "44 de
izvoare" (1701) cunoscută și ca Schitul de Su Piatră.
De asemeni se mai poate vedea
măiestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de
piatră de la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și de cele două
cruci săpate în stâncă (1914 – 1920).
De-a lungul timpului, comuna
Costești a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor
târguri zonale tradiționale.
Prin așezarea sa teritorială, având
acces la șoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru –
Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E 81, oferă un
potențial turistic deosebit deoarece tot în Costești se mai pot vizita: Muzeul
Trovanților, Muzeul de artă "Gheorghe D. Anghel", Peștera Liliecilor
și alte peșteri. Veți găsi aici, trasee montane de o rară frumusețe și acces la
Parcul Național Buila-Vânturarița cel mai mic parc național din țară dar cu o
floră și faună deosebite.
Este bine de știut pentru orice
călător că localitatea Costești se află la circa 5 km de Mânăstirea Hurezi
ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, o ctitorie importantă pentru
neamul românesc, monument aflat în patrimoniul UNESCO.
ETAPELE CONCURSULUI:
- 11 octombrie 2025, lansarea celei de a VII-a ediţii
a concursului on-line de Creaţie literară „Rădăcini”. Promovarea concursului în
rândul elevilor, și nu numai, din țară și Diaspora.
- 3 aprilie 2026, ora 12.00: ultima zi pentru depunerea
lucrărilor participante (în format PDF) pe adresa de e-mail a bibliotecii: biblioteca.costestivl@gmail.com
- 4 – 16 aprilie 2026 – jurizarea
- 17 aprilie 2026 – anunțarea în online a câștigătorilor
pe pagina de facebook a bibliotecii publice (https://www.facebook.com/biblioteca.costestivalcea/ )
Juriul este format
din:
1.
Dumitru
Zamfira, scriitor – președinte
2.
Bogdan
Miuțoiu, profesor - membru
3.
Toma
Marius Peștereanu, director Căminul Cultural ,,Constantin Popian” – membru
4.
Gabriela
Smeadă, bibliotecară – membru
5.
Mihaela
Silvia Marinescu, bibliotecară - membru
CONDIŢII DE PARTICIPARE:
1. Elevi,
pe grupe de vârstă:
·
cls.
III – IV
·
cls.
V – VI
·
cls.
VII – VIII
·
cls.
IX –X
· cls XI – XII
2. Absolvenți
de liceu (fără limită de vârstă)
TEMA CONCURSULUI
„Fântânile
Costeștiului, izvor de apă vie” – este tema celei de a VII-a
ediții a concursului de anul acesta prin care participanții îşi pot pune la
încercare imaginația, folosind denumirile locurilor alese de organizatorii
concursului din bogata toponimie a comunei Costești. Lăsăm imaginaţia tuturor
să dezvolte acest subiect extrem de generos.
Subiectul lucrării
în proză poate fi legat de vechile legende și povești ale fântânilor de pe raza
comunei Costești de Vâlcea.
Ne dorim o creație
literară care să fie parte din sufletul și mintea voastră, fără granițe. Poate
fi o poveste reală, auzită sau știută sau pur și simplu imaginată.
Fiecare
piatră din această binecuvântată comună are o poveste. Să o descoperim!
Argument pentru alegerea temei:
Multe
dintre legendele locului s-au ţesut în jurul izvoarelor, a fântânilor.
Haiducii
vremurilor apuse își făceau cale prin aceste locuri, zice-se să-și ascundă
comorile rezultate din prăduirea vreunui boier sau egumen. Imaginaţia localnicilor
a dat naștere la nenumărate legende
despre oale cu galbeni îngropate lângă binecuvântatele izvoare dătătoare de
viaţă.
Fântânile au asigurat dintotdeauna apa atât de necesara pentru truditorii locului pentru potolirea setei după o zi caniculară de arătură sau de cosit pe răzlețele proprietăți situate pe dealurile Glăvociului, Lazurilor, Jidovei, Târsei sau Văraticilor, din împrejurimile satelor.
Nu
rareori, fântânile asigurau supravieţuirea sătenilor ce se refugiau spre munţii
din nordul localității spre a scăpa de strângerea birurilor cu japca sau din
fața năvălitorilor de tot felul!
Cişmelele
montane erau mai mult decât binevenite în calea sătenilor ce-și urcau sau
coborau animalele de la pășunat pe plaiurile Zănoagei, Netedei sau Cacovei.
Fântânile
din perimetrul locuit al satelor, erau parte a evenimentelor ceremoniale din
viaţa comunității. Cine, dintre cei născuţi și crescuți la ţară nu-și mai
amintește de nunțile tradiționale, când la fântâna satului se joacă bradul
miresei, stropit din belșug cu apa proaspătă scoasă ceremonial sau de tristele
evenimente legate de înmormântări când lângă fântâna satului, cortegiul funerar
se oprește câteva momente și după incantaţia preotului, se aruncă cu bănuți? La
sfânta Bobotează lângă fântâni se sfinţea apa pentru agheazma mare iar de Izvorul
Tămăduirii, agheazma mică? Și, nu în ultimul rând, mulţi dintre noi își mai
amintesc că zilnic, în fapt de seară, mai toate gospodinele satului veneau cu
găleata să ia apă de la fântână, prilej de a se aduna şi comenta pe îndelete
știrile locale ale zilei.
Astăzi,
arareori, vreun trecător însetat le mai binecuvântează apa limpede și răcoroasă
sau vreun trecător evlavios se închină cu smerenie la icoana sau troița ce străjuieşte,
uneori de veacuri, fântâna dar cişmelele, situate îndeobște la fruntariile
localității, se încăpățânează să supravieţuiască și astâmpără setea drumeţilor
iubitori de frumos, a ţăranilor ce încă își mai lucrează pământurile răzleţite
sau a ciobanilor ce își mână turmele spre pășuni.
Așa
cum se știe, sursele de apă potabilă amenajate de mâna omului se împart îndeobște
în trei categorii: șipotele, cișmelele şi fântânile propriu-zise. Șipotul sau
țuțurul, întâlnit de obicei acolo unde sunt izvoare naturale fără surse de
poluare în apropierea căilor de comunicaţii in zona montană, sunt captări
simple la suprafaţa solului a unor izvoare de apă prin intermediul unui mijloc
de captare rudimentar, de obicei un jgheab din lemn de soc ori, mai nou, o
conductă metalică sau din plastic fixată chiar la obârşia izvorului sau chiar
pe cursul firului de apă lângă stânele din Zănoaga, Neteda și Scânteia,
ciobanii amenajează întotdeauna astfel de șipote pentru satisfacerea nevoilor
proprii.
Cișmelele, întâlnite mai ales in perimetrul locuit al satului, captează la rândul lor un izvor natural de suprafață protejându-1 în același timp de factorii poluanți (intemperii, animale, răuvoitori, etc.). De regulă izvorul e captat într-un mic bazin acoperit și căptuşit cu bolovani de râu, deasupra căruia se înalţă un soclu paralelipipedic cu un frontispiciu pe care se inscripționează anul ctitoririi cişmelei şi sponsori acesteia. La baza frontonului se practică o deschizătură prin care utilizatorul poate să-și procure apa direct din bazin iar deasupra acesteia se practică o degajare (o decupare în zidărie) în care stă dispozitivul de luat și băut apa (cană, cauc). O conductă metalică permite evacuarea supra-plinului de apă, direct către utilizator. Lângă cişmea întâlnim întotdeauna icoana troiţă (așezată pe un suport de regulă natural), amplasată atunci când se sfinţește sursa de apă. Existenţa cişmelelor se pierde în negura timpului, probabil dată cu așezarea primilor locuitori ai satului. Doar amenajările exterioare își schimbă forma.(…) Întâlnim în Costești cișmelele din pădurea Padeșului (Pietreni), din Grămeşti, Bălintești, Văratici sau Bistriţa, situate de regulă la marginea drumurilor sau potecilor locale.
Fântânile întâlnite în Costești (și
nu numai) au și ele două tipuri reprezentative, în ceea ce privește modul de
captare și amenajare. Primul tip, mai rudimentar și ale cărei origini se pierd
în negura timpului, constă în săparea în interiorul malului de pământ și pe
direcţia izvorului de apă a unei incinte căptușite de jur-împrejur și pe tavan
cu lespezi de gresie, iar prin lature lăsată liberă spre trecător se poate lua
apa colectată într-un bazin interior cu de lut sau cu o cupă cioplită în lemn
de nuc ce se numea în partea locului, cauc, ulcea.
De
regulă, sunt amenajate acolo unde se întâlnesc rarele și firavele izvoare pe
prin dealurile și văile din jurul satelor, asigurând apa de băut pentru sătenii
ieșiți la munca câmpului sau la pășunatul vitelor. Deși sunt pe cale de dispariţie,
putem aminti aici fântânile din Godovana Jidovei (Costești), din Sulac
(Blezeni) sau de la poalele Dároaiei (Văratici)
Cel
de-al doilea tip de fântânā, mai elaborat, este fântâna de tip puț (numită în trecut
în partea locului, ştiubei) era amenajată de regulă în centrul unui cătun sau
sat și asigura apa pentru familiile din apropierea acesteia (de regulă de până
la 200-300 metri depărtare). Puţul, săpat până sub nivelul pânzei de apă
freatică de către meșteri anume specializaţi, avea peretele circular căptușit
cu bolovani de rầu. La suprafaţă, fântâna put se termină prin binecunoscuta
construcţie paralelipipedică (din lemn) sau cilindrică (din beton) numită
"ghizdă", ce permite găleţii de scos apa, să staţioneze în repaos. Un
fus din lemn sau metal sprijinit pe două reazeme fixate pe lateralele ghizdei
si acţionat printr-o roată cu spiţe, permite coborârea-urcarea în fântână a găleţii,
susţinută printr-un lanţ,. Acest sistem de acţionare se întâlnește începând cu
ani "60 ai secolului XX. Dar până atunci, din moși-strămoși găleata
(numită Vadră) confecţionată din doage din lemn fixate circular prin cercuri
din lemn sau din platbande circulare de fier, era coborâtă în fântână cu
ajutorul unui sistem arhaic numit „cu cumpănă”, astăzi aproape uitat. Fântânile
puț sunt introduse probabil mai târziu în uzanța sătenilor costeşteni, abia
după ce vetrele locuite ale satelor se vor fi coborât de pe pantele bine
apărate de năvălitori ale dealurilor înconjurătoare spre albia râurilor
Bistrița și Costești, adică în secolul XIX.
De cele mai multe ori pisaniile ce le însoţesc oferă date inedite despre localnici si despre istoria mai veche sau mai recentă a locurilor.
(Sursă
argumentare: ing. Dumitru Bondoc, Costești-Vâlcea/45 secole de istorie, vol.
II, ed. Offsetcolor, 2012)
Toponimele pe care le puteți folosi:
·
Fântâna
din Jidova (din Godovană)
·
Cișmeaua
din Pădurea Padeșului
·
Șipotul
de lângă Curmătura Builei
·
Izvorul
de la Valea Mică
·
Cișmeaua
lui Chiriachide
·
Fântâna
din Fulgești
·
Cișmeaua
din Bălintești
·
Cișmeaua
Jianului (Anghelețtilor) din Dăroaie
·
Fântâna
de la Puntea Neamțului
Notă* Menționăm că titlul lucrării în proză
rămâne la alegerea dumneavoastră.
DEPUNEREA LUCRĂRILOR
ÎN ONLINE
– Participanţii vor prezenta în
concurs maxim 3 lucrări în PDF; fiecare lucrare va avea scrise la final și
următoarele date: nume, prenume, vârstă, clasă, şcoală (pentru elevi), localitate,
nr. telefon.
Lucrările vor fi trimise, în format
PDF, pe adresa de e-mail: biblioteca.costestivl@gmail.com
Biblioteca Publică „General Nicolae
Ciobanu” va confirma primirea.
Data limita de transmitere a
lucrărilor este 3 aprilie 2026, ora 12.00.
Organizatorii recomandă şi solicită
participanţilor la concurs să trimită lucrări originale, nepublicate încă.
Juriul concursului este alcătuit din cinci
membri. Acordarea premiilor se face în funcție de punctajul obținut. Dacă
punctajul obținut este egal pentru unul sau mai mulți concurenți, se acordă
aceeași sumă fiecărui câștigător, pentru premiul obținut, stipulată prin prezentul
Regulament.
PREMII ACORDATE:
În
cadrul acestui concurs se vor acorda următoarele premii pe categorii de vârstă
ținând cont de punctajul obținut după jurizare. Dacă punctajul obținut este
același pentru un număr oarecare de concurenți, fiecare participant câștigător
va beneficia de suma corespunzătoare locului câștigat.(ex. fiecare concurent
care în urma punctajului se situează pe locul I, primește suma de 200 lei)
Locul
I:
-
premiu în valoare de 200 lei/participant: Selecție elev - cls. III – V
-
premiu în valoare de 200 lei/participant: Selecție elev - cls. VI – VIII
-
premiu în valoare de 200 lei/participant: Selecție elev - cls. IX – XII
-
premiu în valoare de 200 lei/participant: Adulți (fără limită de vârstă)
Locul
II:
-
premiu în valoare de 150 lei/participant: Selecție elev - cls. III – V
-
premiu în valoare de 150 lei/participant: Selecție elev - cls. VI – VIII
-
premiu în valoare de 150 lei/participant: Selecție elev - cls. IX – XII
-
premiu în valoare de 150 lei/participant: Adulți (fără limită de vârstă)
Locul III:
-
premiu în valoare de 100 lei/participant: Selecție elev - cls. III – V
-
premiu în valoare de 100 lei/participant: Selecție elev - cls. VI – VIII
-
premiu în valoare de 100 lei/participant: Selecție elev - cls. IX – XII
-
premiu în valoare de 100 lei/participant:Adulți (fără limită de vârstă)
Mentiune
– 50 lei pentru fiecare sectiune
Premiul
„Rădăcini”, în valoare de 500 lei,
va fi oferit pentru originalitatea lucrării, indiferent de vârstă.
Toți participanții
în concurs primesc diplome.
Mențiuni:
Biblioteca Publică „General Nicolae Ciobanu” va face cunoscut în online numele
câștigătorilor fără a folosi datele de contact trimise de participanți sau
informațiile bancare pentru premianți. Acestea vor fi folosite strict în scopul
transmiterii diplomelor și premiilor.
Bibliotecară, Consilier
local – Comisia pt. Cultură
Mihaela
Silvia Marinescu Iustin Constantin
Ciopleală
PRIMAR,
Vasile Borăscu
Persoană de
contact:
Mihaela-Silvia Marinescu, bibliotecară – BP „G-ral
Nicolae Ciobanu” Costești, jud. Vâlcea
e-mail: biblioteca.costestivl@gmail.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu