Amărăşti

Bibliotecar: Alexandra-Elena Bercea

Anul nasterii:  1977

Anul incadrarii ca bibliotecar: 2009

Profesia de baza: bibliotecar

Cursuri de biblioteconomie: da

Alte specializari:  cursuri "IT/Lib" si "Bazele serviciilor noi de biblioteca" 

Abilitati utilizare I.T.: da

Bibliotecă admisă în Programul Biblionet - lumea în biblioteca mea în anul 2011:

Scurt istoric al Bibliotecii Amărăşti

Biblioteca din comuna Amarasti-Valcea dateaza din anul 1932, cand functiona sub forma de Casa de citit ,,ALEXANDRU VLAHUTA”.
În anul 1938, ea a fost consemnata drept biblioteca publica. Aceasta îsi întrerupe activitatea în timpul razboiului anti-sovietic si o reia dupa anul 1945, în cadrul bibliotecilor din satele Amarasti si Nemoiu. Pîna în anul 1960 au mai fost înfiintate pe lînga scoli înca trei biblioteci în satele Palanga, Padina si Meresesti. Din 1968 functioneaza o singura biblioteca în localul Caminului Cultural Amarasti pîna în august 1992, cînd s-a mutat în fostul local al CAP Amarasti. De la finele anului 1999 Biblioteca a functionat în fostul local al Cooperativei de credit Amarasti.

În prezent, Biblioteca functioneaza în Scoala veche.

Bibliotecari de-a lungul timpului:

În decursul timpului, la Biblioteca Amarasti au functionat urmatorii bibliotecari:
-Paunescu Nicolita (Nedea) în perioada 1963-1964
-Oprescu Maria în perioada 1964-1965
-Popescu Elena în perioada 1965-1967
-Giulescu Maria în perioada 1967-1973
-Margaritescu Vasile în perioada 1974-1975
-Draghici Maria în perioada 1976-1982
-Nedelcu Maria în perioada 1983-1991
-Luca Lucretia in perioada 1991-2009

Informatii despre localitatea Amarasti

Cadrul natural
Comuna Amarasti este asezata în partea sudica a judeţului Valcea în zona dealurilor mijlocii ale Platformei Oltetului din Podisul Getic si are ca vecini: la nord- comuna Glavile, la sud-comuna Creţeni, la est- comuna Mitrofani si la vest- comuna Gusoeni. Are suprafaţa de 2812 ha si o populatie de 2045 locuitori.
Teritoriul comunei Amarasti, are drept caracteristici, dealurile mijlocii cu o altitudine de 300-350 m, culmi înguste, iar regiunea dealurilor mijlocii este   taiata de vai adanci cu o înclinare mai mare în direcţia nord-sud.
Relieful este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundisuri) si au dat culmi paralele cu direcţia apelor, adica nord-sud, ape care despart si culmile. Exemplu, paraul Pesceana, desparţea culmea Padina de culmea Teiul, iar paraul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea.
Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unitaţi si anume: dealuri mijlocii cu altitudini pana la 350 m, valea paraului Pesceana, valea îngusta a paraului Nimoiu si valea paraului Aninoasa.
Hidrografic, apa cea mai importanta care trece prin localitate este paraul Pesceana care îsi are originea in partea de nord a comunei Pesceana. Paraul strabate comunele Pesceana, Glavile, Amarasti, Creţeni, Sutesti si extremitatea sudica a orasului Dragasani si se varsa în raul Olt. Paraul Pesceana, primeste mai mulţi afluenţi, dintre care pe partea dreapta, Paraul Olteanca care îsi are izvorul in comuna Ladesti si se varsa in Pesceana dupa ce strabate satul Olteanca din comuna Glavile in punctul Stubeu, punct ce constituie hotarul nordic al comunei Amarasti cu comuna Glavile. Pe partea stanga, cel mai important afluent pe care îl primeste este paraul Aninoasa, care izvoraste din partea nordica a satului cu acelasi nume din comuna Glavile si îsi împreuna apele cu paraul Pesceana pe teritoriul comunei Amarasti.
De o parte si de alta a paraurilor se întalnesc terenuri netede cu soluri propice cultivarii cerealelor si legumelor, iar dealurile permit cultivarea viţei de vie si a pomilor fructiferi.
Resedinţa comunei este satul Amarasti. Comuna mai cuprinde satele: Nemoiu, Meresesti, Padina, Palanga si Teiul.

Toponimia localitaţii 
Numele satului Amarasti, care in prezent este resedinţa comunei vine de la stramosii lui Matei Amarascu si anume, Irimia si Ion, asa cum reiese dintr-o ocolnica din 11 ianuarie 1979 din timpul domnitorului fanariot Alexandru Ipsilanti.
Satul Nemoiu,  datoreste denumirea  dupa paraul Nimoiu, care se varsa în paraul Pesceana pe teritoriul satului, familii care se numeau Nemoianu. Parerea noastra este ca denumirea vine de la familiile Nemoianu, statornicite din timpuri mai vechi, înainte de anul 1779 pe cursul inferior al paraului Nimoiu, care oferea condiţii prielnice de viaţa.
Satul Palanga îsi are originea de la cuvantul "palanca", adica arbori cazuţi la pamant sau taiaţi de bastinasi pentru a se apara împotriva navalirilor straine.
Satul Padina, datoreste numele de la "padina", adica pamant asezat, aproape neted, pe varful unui deal sau pe versanţi.
Satul Teiul îsi are originea de la numerosii tei existenţi la acea vreme în aceasta zona a comunei.
Satul Meresesti, îsi are originea de la neamul Meresestilor salasluit aici din vechi timpuri.

Repere istorice    

Înjghebari omenesti în aceste parţi sunt vechi, poate odata cu ţara, adica de cand viaţa romaneasca s-a constituit în Stat. Aceasta constatare este dovedita de obiectele gasite pe teritoriul comunei obiecte confecţionata din piatra slefuita, în special în ciocane si fragmente de topor. In perioada trecerii sau stabilirii unor popoare germanice, slave, sau mongolice pe teritoriul ţarii noastre si, mai tarziu, a navalirii turcilor se observa o stramutare a populaţie în zone mai greu accesibile circulaţiei cum sunt satele Teiul si Padina, sate cu o populatie densa chiar in prima jumatate a secolului trecut. In aceste sate exista drumuri de culme asa cum este "Drumul Oii" pe unde ciobanii îsi purtau turmele de la munte spre camp.
Privind atestarea documentara în ocolnica din 11 ianuarie 1779 din timpul domnitorului fanariot Alexandru Ipsilanti, reiese ca s-a facut plangere la domnitor de catre Matei si Lazar Amarascu si Popa Dumitru din satul Amarasti pentru stabilirea hotarului, fiind în contradicţie cu mosnenii Osaceni din Aninoiasa, sat aparţinator comunei Glavile.
Domnul, pentru solutionarea conflictului a trimis delegatii sai care au întocmit ocolnica satului Amarasti.  ” Dupa luminata porunca a Mari(i) Sale prea Înaltatului nostru D(o)mnul Ion Alisandru I(p)sala(n) Vo(e)vod find noi ora(n)duiti ca sa mergem sa otaram mosia Amarasti dupa apa Pe(s)ceana de supt Valcea, dupa jalba ce au dat la Maria Sa Voda.. De aci primind luminata porunca (a) Marii Sale Voda împreuna cu cartea dumnealor si la sorocul de si-au pus numitii mosteni numaidecat am mers cu totii la numita mosie unde fiind toti mostenii fata si alti împrejureni si întai l(e) am cerut sa ne arate carti pentru descoperirea Samnelor a tot Otarul si alte carti si n-au avut, far de cat o cpie de hrisov a Mari(i) Sale raposatului Mihnea Voda cu leatul 7089(1581)Saptemvrie 22 întru care scria ca aceasta mosie este data pe patru: 1) Tîrn cu feciorii si cetasii lui, 2)Mihail cu feciorii si cetasii lui, 3)Neagul cu  feciorii si cetasii lui si Popa Neagoe din Nemoi cu feciorii si cetasii lui care dintracest popa cu toti mostenii ne arta ca nu e nimenea fiind perdut si ramane hotarul numai pe ceilalti pa trei mosii”.
Luand în seama copia hrisovului dat de Mihnea Turcitul la 1581 cei trei au facut plangerea, sau cel putin trebuia sa descinda din unul din cei trei mosneni pentru care se daduse hrisovul.
Satele aparţinatoare comunei si anume: Nemoiu, Meresesti, Palanga, Padina si Teiu, în ocolnica din 1779 erau incluse hotarului satului Amarasti ,deci atestarea lor documentara corespunde atestarii satului Amarasti, ”leatul 7089(1581) ”. De fapt si satul Nemoiu amintit în ocolnica din 1779 , o parte din mosia apartinand lui ”Popa Neagoe din Nemoi cu feciorii si cetasii lui”. De asemenea Marin R. Popescu, istoric de pe meleagurile Nemoiului, fost student al lui Nicolae  Iorga,  în înscrisurile lui face urmatoarea precizare: ”La 1765 mosnenii Nimoi în cap cu Popa Stoica zis Bunea si  Irimia si Marin nepoti lui Mihaila si Dan nepot Vladului  si Neacsu  nepot  Popii lui Marin reclama înaintea divanului Domnesc al lui Scarlat Grigore Ghica pe Constantin Meresescu, Popa Dumitru Popescu si Lazar Izvoranu nepoti Popi lui Dragomir avand cu ei pricina pentru mosia Nimoiului zisa si Amarasti. ” De aici se trage înca odata concluzia ca satele componente comunei faceau corp comun cu Amarasti.

Viaţa economica  

Principala ocupaţie a locuitorilor comunei Amarasti a fost agricultura si mestesugurile. Dintre plantele cultivate, un loc important 1-a ocupat cultura graului si porumbului, mai ales a porumbului care constituia principala hrana a populatiei si cultura viţei de vie datorita conditiilor naturale de clima si sol favorabile. O mica   parte   a   populatiei   se   ocupa   si   de   albinarit.   O îndeletnicire a satenilor era cresterea animalelor, mai ales boi de munca, oi, capre, porci, cai, iar dintre pasari, gaini, curci, gaste si rate.
Ca unelte de munca foloseau plugul cu grindei de lemn, iar mai tarziu, dupa primul razboi mondial, au folosit plugul de fier sau plugul universal reglabil, sapa, harletul. Dintre legumele cultivate menţionam: rosiile, castraveţii, ceapa, mararul, usturoiul, fasolea, varza etc.
Privind proprietaţile, numai cateva familii de învaţatori, preoţi, funcţionari sau comercianţi deţineau proprietaţi mai mari de 30 de hectare asa cum au fost: Costenii, Margaritestii, Giulestii, Oprestii..
Suprafaţa agricola a comunei este de 1859 ha, din care: 1036 ha arabil, 562 ha, pasune, 16 ha faneţe, 98 ha livezi si 147 ha vii.
Suprafata terenului neagricol este de 973ha, formata din 660ha paduri, 67ha teren ocupat de ape, 67ha teren ocupat de drumuri, 148ha teren ocupat de curti, iar restul este teren neproductiv.
Prin 1895, asa cum reiese din documentele gasite în arhiva scolii si însemnarile facute de Marin Popescu, localitatea Amarasi era divizata în doua comune: comuna Nemoiu cu satele Nemoiu,Meresesti, Racu si Cetateaua, ultimele doua alipite pe nedrept comunei Sutesti si comuna Amarasti cu satele Amarasti, Palanga, Padina Gusoieni, Verdea, ultimele doua alipite abuziv comunelor Gusoieni si respectiv Sutesti. Avand în vedere acest lucru , evident ca suprafata comunei noastre a fost diminuata foarte mult. În 1958, comuna Amarasti s-a unificat cu comuna Nemoiu (foste candva surori), sub denumirea comuna Amarasti, cu resedinta în satul Amarasti.

Industria

Inca din cele mai vechi timpuri, localnicii se ocupau cu fabricarea ţuicii, fiind posesori de cazane si poverne de fabricat rachiu. De asemenea, prin actul nr.231/13 iunie 1893 gasit în arhiva scolii, se mentioneaza ca o alta îndeletnicire a oamenilor era si fabricatul de palarii din rachita. Astfel, scolarii de clasele I-V au confectionat în 1889 un numar de 27 palarii din richita. O alta îndeletnicire a cetatenilor era fabricatul vinului, acestia fiind cultivatori ai vitei de vie.
Abia in anul 1956 se înfiinţeaza Vinalcoolul,pentru fabricarea vinului,  iar în 1965 a fost data în funcţiune si o distilarie de fabricat ţuica. Sectorul dispune si astazi de o capacitate de depozitare de 2 050 000 hi vin si 40 000 hl ţuica.Are doua sali de vinificatie mecanizate cu o capacitate de prelucrare de 240 000 kg struguri în 24 ore, iar distilaria are doua linii de distilare cu o capacitate de prelucrare de 20 000 l în 24 ore
În  16 mai 1942, ia fiinţa Cooperativa de consum, avand conducatori pe învatatorii Abagiu Virgil si Ciocea Nicolae si avand un numar de 53 membrii. Dupa terminarea razboiului, intro perioada de 10 ani, 1946-1956, numarul de membrii a ajuns la 600, iar prin fuzionarea comunei Nemoiu cuAmarasti (1956), numarul de membrii a ajuns deja la 1273.
La 23 aprilie 1910, primaria comunei Amarasti aproba actul constitutiv al Bancii populare ”Progresul” alegand ca presedinte de onoare pe Nicolae D. Costeanu licentiat în stiinte fizico chimice la Paris, iar ca presedinte activ pe înv. Constantin Costeanu.La 20 mai 1910, Judecatoria rurala ocol Dragasani, judetul Valcea da autenticitate legala actului constitutiv si statutului, eliberandu-i certificat de functionare. La începutul celui de-al doilea razboi mndial, se desfiinteaza si se reînfinteaza în 1956. Astazi Cooperativa de credit Amarasti, functioneaza cu un numar de trei salariati si cuprinde întreaga Vale a Pescenii.

Populatia:  1979

INSTITUTIILE

1 PRIMARIA
Initial, primaria a functionat în casa particulara si anume la Nicolaescu Mihai, din satul Palanga, pana în anul 1938 cand s-a construit localul propriu, demolat în anul 1995, cand s-a construit actualul sediu de primarie inaugurat la 24 mai 1996.

2 ÎNVATAMANT

Primele începuturi ale învatamantului organizat au loc în anul 1864. Tot în acelasi an s-au ridicat cele doua localuri de scoala Amarasti si Nemoiu. În anul scolar 1884-185 a functionat  în satul Amarasti, scoala de fete.
Biblioteca scolii functioneaza inca din 1903, avand în acel an un numar de 8 cititori si 198 de volume, raportat la 359 gospodarii.Astazi, biblioteca scolii functioneaza în localul scolii, atat la Nemoiu cat si la Amarasti cu un numar de 3500 volume.
Prima Gradinita a luat fiinta în anul 1962 în satul Nemoiu, cu program prelungit si cu masa, iar astazi functioneaza în comuna un numar de trei gradinite, însumand un numar de 65 prescolari.


3 SANATATE
 În anul 1938 nevoile medicale ale oamenilor din comuna erau deservite de un singur sanitar care îsi desfasura activitatea întro camera a unei case particulare.
În anul 1946 se înfiinteaza dispensarul uman deservit de un medic si un sanitar.Pe parcurs, numarul cadrelor medicale a crescut ajungand în anul 1960 la un medic, 3 sanitari, 2 moase, o sora si o felcera. Mentionam ca în aceasta perioada a functionat si ocasa de nasteri cu un numar de 10 paturi.
În prezent dispensarul functioneaza în local propriu deservit de 2 medici, 2 asistente medicale si un îngrijitor.

4 CULTURA / VIATA SPIRITUALA

a) BISERICA
Exista 9 biserici. Prima biserica din comuna Amarasti a fost ridicata în anul 1779 construita din lemn, initial acoperita cu sindrila, astazi acoperita cu tabla prin grija preotului Ion Florescu.
Din înscrisurile lui Marin R. Popescu aflate în arhiva noastra reiese ca în ”Samarin” a fost construita în anul 1557 o biserica din lemn care mai tarziu, 1835 a fost daruita de enoriasi cu consimtamantul cetatenilor satului, locuitorilor din satul Valcelele din judetul Olt pentru un catun de 123 familii.
În satul Nemoiu exista un numar de 4 biserici din care 3 biserici zidite din caramida:
  -Biserica de la ”Capul Piscului” construita din lemn în anul 1700 si zidita în anul 1801 pastrandu-se din cea veche altarul si barna din lemn cu inscriptia constructiei de lemn. A fost construita d eereu Serban si ereu Mihai sub iscalitura Popa Serban Meghereanu respectiv Popa Muhai NegulescuBiserica poarta hramul de ”Cuvioasa Paraschiva”
  -Biserica Nemoiu ”Coman” construita din lemn în anul 1832 fiind distrusa de focîn luna ianuarie 1888 si reconstituita din zid prin grija preotului Ioan Nemoianu cu eilalti enoriasi si  poarta hramul Sfantului Nicolae.
  -Biserica ”Parohiala Nemoiu” construita în anul 1866 din zid
  -Biserica ”Meresesti” construita din lemn în anul 1750 cu Sfantului Dimitrie si refacuta în anul 1832 prin grija preotului Popa Marin cu enoriasii sai.

  În satul Amarasti exista trei biserici din care una din lemn construita în anul 1779 de popa Oprea Amarascu si diaconul Ioan si are hramul Sfantului Nicolae.
  -Biserica din zid construita în anul 1924 si poarta hramul Sfantului Nicolae construita sub grija lui Margaritescu Gheorghe si sotia sa.
2.Biserica din zid la sosea ”Biserica Parohiala ”construita în anul 1884 si poarta hramul ”Intrarea în biserica”.
 În satul Padina exista o singura biserica din zid ce poarta hramul ”Sfantului Nicolae ” construita în anul 1812 de protopopul Dobre cu sotia sa Ioana ereita si cu fiii lor anume Barbu si Maria si cu tot neamul lor.
  În satul Palanga a existat o biserica din lemn construita în anul 1847 ridicata de un anumit Oprea si transferata la Curtea de Arges in anul 1989.
  Tot în acest sat exista o biserica din zid construita în anul 1926 si are ca hram ”Intrarea in Biserica”.

 b) CAMINUL CULTURAL
Comuna Amarasti nu a dispus niciodata de un camin cultural propriu. Activitatile cultural-artistice s-au desfasurat în localurile din scoala, iar din anul 1959 cu ocazia construirii noului local de Scoala în satul Amarasti fosta scoala cu clasele I-IV s-a transformat în camin cultural . Acelasi lucru s-a petrecut si  în satul Nemoiu. În prezent localul nu mai este corespunzator, iar în anul 1995 s-a început constructia unui camin cultural visat de secole de catatenii comunei.
Din arhivele existente la scoala coordonatoare Amarasti reiese ca din data de 30 aprilie 1900 centrul cultural era organizat în comuna noastra din care faceau parte: Creteni, Izvoru, Nimoiul,Glavile, Olteanca de Glavi, Gusoieni, Madularii de Olt si Cermegestii de Pesceana.Acest lucru dovedeste ca localitatea Amarasti era considerata ca un centru cultural activ puternic si care cuprindea formatii artistice diverse precum : grup vocal barbatesc si femeiesc, grup satiric, formatie de teatru, un grup de recitatori, precum si solisti vocali si instrumentisti. Animatorul vietii culturale era învatatorul Gheorghe D. Abagiu de la scoala Amarasti iar în satul Nemoiu se remarca domnul învatator Constantin Serbanescu care a preluat activitatea învatatorului Ion Diaconescu.

BIBLIOTECA  
Biblioteca comunala a fost înfiintata în anul 1903, intrerupta activitatea în perioada razboiului si reluata aceasta activitate dupa anul 1945. La nivelul acestui an exista un fond de carti de 1000 volume care în permanenta s-a marit, ajungand în anul 1960 la 3521 volumela biblioteca Amarasti si 1338 volume la biblioteca Nemoiu. Astazi functioneaza o singura biblioteca comunala în local propriu si are un numar de 6265 carti.

d) MONUMENTE ISTORICE
Pe teritoriul comunei exista 3 biserici din lemn care dateaza din prima jumatate a secolului XIX-lea si anume:
1.Biserica Amarasti – Silistea din satul Amarasti
2.Biserica Meresesti din satul Meresesti
3.Biserica Palanga – tranferata la Manastirea Curtea de Arges
Arhitectura acestora a fost studiata de specialisti si caracteristicile lor sunt redate într-un articol intitulat ”Bisericile de lemn din Valcea” semnat de Radu Creteanu si aparut în aceeasi revista.
Din discutiile purtate cu preotul Ion Florescu, parohul bisericii din satul Padina, reiese ca si aceasta biserica este declarata monument istoric. Este construita dun caramida si pictata în fresca.

e) PERSONALITATI
Din localitatea Amarasti s-au ridicat tineri care pe parcursul anilor au devenit mari personalitati ale judetului si chiar ale Romaniei.
Dintre aceste mari personalitati originare din comuna amintim:
-MARIN ILIESCU-scriitor, ION St. ABAGIU – scriitor, MARIN POPA – folcorist, DEM I. PALANCA – publicist.
O personalitate proeminenta a comunei Amarasti a fost MARIN I. R. POPESCU, nascut în anul 1882  în satul Meresesti, comuna Amarasti, fiul lui Ion R. Popescu si al Maricica Popescu. A absolvit clasele primare în comuna, apoi a absolvit ”Liceul Alexandru Lahovari” din Rm.Valcea, apoi Facultatea de Litere din Bucuresti. În   timpul facultatii a fost secretarul lui Nicolae Iorga, care l-a ajutat sa-si termine facultatea  contra serviciilor de traducator din slava slavona si cirilica.
A fost cel mai mic din cei 5 copii.
În anul 1913 se înroleaza în razboi ca locotenent, iar în anul 1916 este luat prizonier în Germania si internat într-unul din spitalele acesteia.
Prin anul 1933 se reîntoarce în satul natal ocupand functia de secretar al Primariei Amarasti
A decedat în anul 1952 în comuna Amarasti.
GHEORGHE I. COSTEANU, nascut în satul Nemoiu comuna Amarasti în anul 1903. Dupa scoala primara facuta în comuna natala, absolva bacalaureatul la Liceul ”Alexandru Lahovari” din Rm.Valcea, urmeaza apoi facultatea de Filozofie din cadrul Facultatii ”Ferdinand I” din Cernauti obtinand licenta în stiintele fizico-chimice. Este numit asistent la catedra de chimie anorganica, obtine teza de doctorat cu tema ”Cercetari asupra hexabromstanatilor” sub conducerea profesorului doctor docent Nicolae D. Costeanu. Rezultatele tezei sale de doctorat au fost publicate în Germania, Franta- sub redactarea prof. francez Paul Pascal. A lucrat în Marea Britanie ca chimist expert al comisiei de receptie,în Scotia, apoi trimis pentru a-si face studiile de specializare la Sorbona în domeniile electrochimice si spectroscopie moleculara. Revine ca profesor la Politehnica din Timisoara, apoi transferat la catedra de chimie – fizica  a Facultatii de Stiinte a Universitatii ”Alexandru Ioan Cuza” dupa care devine profesor titular la Facultatea de Chimie Industriala din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. A fost membru al Societatii de Chimie Fiyica din Londra si a recenzat peste 500 de articole din reviste de specialitate.Opera sa stiintifica cuprinde domenii de activitate precum: electrochimia, spectroscopia moleculara, termometria, cinetica chimica, determinari si constante fizico-chimice, cercetari asupra hexabromstanatilor si altele.
NICOLAE D. COSTEANU – profesor doctor docent, nascut în anul 1884 si decedat în anul 1969 specialist în chimie, coordonatorul lucrarii de doctorat a lui Gheorghe I Costeanu.

NICOLAE OITA – farmacist cu peste 100 brevete medicale.
ABAGIU PAULIAN – nascut în anul 1924 absolvent al facultatii de Medicina Iasi si Bucuresti.A publicat peste 300 de lucrari personale din care 43 în Franta, Germania, Maroc si Peru, are contributii remarcabile în patologie.

Bibliotecar,
Elena Alexandra Bercea
(informaţii publicate în 2008)