Hidrocentrala Ciunget-Lotru, Aniversarea de 50 ani

Noiembrie a.c.: jumătate de veac de la punerea în funcțiune a celei mai mari și mai rentabile investiții în Vâlcea din toate timpurile • «...un miliard de kilowați/ oră! Ce mină de aur este pentru nația română Hidrocentrala de la Ciunget!»*

«...potențialul hidroenergetic important al râului Lotru (cca.1243 GWh/an) nu putea trece neobservat, astfel că amenajarea în scop energetic a acestuia a fost prezentată pentru prima dată în anul 1933, cu schema și datele concrete de amenajare, de către întemeietorul școlii românești de hidroenergetică – prof. Dorin Pavel, în lucrarea „Planul general de amenajare hidroenergetică în România”.**

«...se află la o adâncime de 140 m sub talvegul râului Latorița. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în 4-5 minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă.

Centrala a fost pusă în funcțiune în noiembrie 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere electrică totală de circa 706 MW, din care aproximativ 650 MW net), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare.»***

«...încă din 1969, începuse construirea primei centrale hidroelectrice, la Râmnicu-Vâlcea (dată în funcţiune în 1974), care se încadra în sistemul de amenajare în cascadă a râului Olt, începând din depresiunea Făgăraş, apoi în defileul Turnu Roşu - Cozia, continuând în Subcarpaţi şi în zona de câmpie; sistemul hidroenergetic menţionat se situa, în principal,  în judeţele Vâlcea şi Olt şi avea o putere totală de 1.088 MW (puterile fiecăreia dintre cele 30 hidrocentrale  variind între 13 şi 50 MW): Govora – 46MW (1975), Dăieşti – 37 MW (1976), Râureni – 48 MW (1977), Ioneşti (1978) – 37 MW, Băbeni – 37 MW (1978), Strejeşti – 50 MW(1979), Zăvideni – 38 MW (1979-1980), Arceşti – 38 MW (1980), Drăgăşani – 45 MW (1980-1981), Călimăneşti – 38 MW (1979) ; . . . ) şi Turnu - 70 MW (1982).

Ceea ce s-a construit, însă, pe râul Lotru, reprezintă „cea mai complexă amenajare din România şi printre cele mai mari din Europa, de 61,5 MW, cu înălţimi de refulare între 185 şi 324 m şi un debit de apă instalat în pompaj de de 27 mc/s; 7 baraje, din care: 1 baraj din anrocamente (Vidra – 121 m), 5 baraje din beton în arc, cu înălţimi între 42 şi 62 m şi un baraj din materiale locale; 81 captări secundare cu o reţea de aducţiuni secundare (galerii) de 152 km, 3 MHC-uri cu o putere instalată de 1,75 MW”6 etc. Cea mai mare hidrocentrală din sistemul de amenajare de pe Lotru este cea de la Ciunget, care a fost pusă în funcţiune în anul 1972. Până în anul 1975, s-a pus în funcţiune întreaga putere instalată, de 510 MW...» - https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/297-aspecte-ale-economiei-v%C3%A2lcene-dup%C4%83-re%C3%AEnfiin%C5%A3area-jude%C5%A3ului.html

&&&
Lacul Vidra este un lac de acumulare. Lac antropic fondat în 1972 are un volum 340 mil. m3, suprafața 940 ha, lungime 9 km. Lacul este înconjurat de păduri de molid. (https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/lacul-vidra/)

Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_Vidra)

&&&
Despre cum au aniversat ,,oamenii locului” ❤🙏👏 în zilele de 4-6 nov. a.c., la Voineasa ,,jubileul primului kwh”, ocazie cu care a fost dezvelită „piatra de hotar” din imagine, vedem în mai multe albume foto și un video* publicate în online de către Mihai Sporiș, Ionel Lupu, Asociația Agricolă Țara Loviștei; legăturile sunt:
 
https://www.facebook.com/mihai.sporis.5/posts/pfbid0gxGSto4epy9jFSSJZD295jWen4Jfq4msWEEgQSZUaiGg5QkzWUnt726SUtXt2Wafl

https://www.facebook.com/ionel.lupu.71697/posts/pfbid0jsKnum2snJs83QyFPZ5JzzXoWmW932Y99868R7t9Q66pWXPweRwP9yLRRRrAGkWJl

https://www.facebook.com/asociatiaagricola.taralovistei/posts/pfbid02fidBjrhSDtwJmrjDqnwEp1DZc8cM5ijJo4YRcKfGFQEszAtbHFYdv1GWUcgadEFFl

&&&
Circa 25% din debitul regularizat al Lacului Vidra provine din aportul Lotrului, care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. Cum curge Lotrul la ,,Obâșia Lotrului” (înainte de vărsarea în Lacul Vidra) vedem în antepenultima foto. În ultimele două poze – Lacul Vidra golit în vara lui 2008, înainte ca Hidrocentrala Lotru-Ciunget să fie oprită complet în vederea retehnologizării din anii 2009-2011.

Poze (și) de la:
https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/lacul-vidra/

https://www.facebook.com/photo/?fbid=118478293250959&set=pcb.118478693250919

https://ro.wikipedia.org/wiki/Talveg

&&&
În conexiune, un excelent video (incl. cu vechi secvențe Sahia Film) publicat pe Biblioteci Valcene în 2019: «Ciunget-Lotru: de unde ne vine «lumina», de aproape 50 ani» - la https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/pfbid0kRDQ8B4AhwqPbsJaT44B3yBiHkUdHwMb8LJxoTnYoJiRrH858w6xX18mVzKiBKXgl

_______________
*dr. ing. Mihai Sporiș, în video de la https://www.facebook.com/ionel.lupu.71697/videos/811231160146651

**citatul + fotografiile din stânga colajului – interiorul  «CHE Lotru–Ciunget» + schema sunt de la 

 https://www.hidroelectrica.ro/article/23bc55cd-0759-d6fc-ff4d-278848c0037b

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_Lotru-Ciunget

Concursul «Vâlcea – colț de rai/ Ediția a XI/ 2022: concurenții din localitățile vâlcene fără bibliotecă funcțională pot participa trimițându-ne direct creațiile

Pui de om - fată ori băiat - din Vâlcea rurală/ mic-urbană, dacă Biblioteca publică din satul sau orășelul tău nu funcționează - și e foarte probabil să ,,se întâmple” asta -, ne poți trimite direct creațiile tale – din categoria poezie, eseu, desen/ pictură, legendele/ poveștile Vâlcii; ele vor evaluate cu aceeași dreaptă măsură de ,,oameni mari” care și ei au fost cândva adolescenți cu preocupări literare și artistice; poate și cu gânduri ca ale tale, că „nu-i vede” nimeni cât de sensibili și de buni sunt.

Îți adresăm, așadar, invitația să participi la un concurs în care să-ți prezinți o creație (sau mai multe), însoțită de un pseudonim pe care ți-l alegi tu însăți/ însuți și pe care să ni-l transmiți pe mesageria instant a paginii Biblioteci Valcene, pe mesageria instant a contului subsemnatului, pe adresa biblioteci.valcene@gmail.com, chiar și pe WhatsApp - la nr. 0744556201. Reflectam la idee (acum încercăm să o înfăptuim cu toate complicațiile care vor decurge din aceasta) după ce astă-vară am primit și am publicat un excepțional eseu al unei copile din Mălaia; el ne-a transmis nu de o colegă bibliotecară (biblioteca din localitate nu funcționează), ci o doamnă profesor-coordonator, cu specializarea Limba și literatura română. (1) Am ajuns la concluzia că nu este ,,etic”, ba chiar e o ,,discriminare” absurdă – pentru care copiii nu au nicio vină – ca din localitățile vâlcene fără bibliotecă publică funcțională să nu poată participa nimeni ...dincolo de toate investițiile de până „anțărț” în bibliotecari și echipamente IT, în Advocacy/ coalizarea comunităților etc. ...în sfârșit, dincolo de dorințele ca Programul ,,Biblionet – lumea în biblioteca mea” să continue perpetuu, dezvoltând permanent proiecte conexe în toate comunitățile locale. Revenind, știi tu, pui de om din din Vâlcea rurală/ mic-urbană, că Societatea pentru Studiul Limbilor Romanice din Franţa a organizat ,,demult” - cu ocazia jubileului bimilenar al cetăţii Montpellier (1878) - un concurs literar internaţional cu tema „Cântecul latinului”? Că au participat 56 de poeţi din ţări vorbitoare de limbi romanice (spaţiile italian, francez, spaniol, portughez şi sud-american)? Că - după ,,deconspirarea” autorilor, care au concurat sub pseudonim – acel concurs a fost câștigat de Vasile Alexandri, cu poezia «Cântecul gintei latine»? „Bardul de la Mirceşti nu a participat cu gândul de a câştiga premiul literar internaţional, ci doar pentru a face cunoscut popoarelor-surori că şi locuitorii ce sălăşluiesc, de milenii, la Porţile Orientului vorbesc o limbă de origine latină şi nu slavă, cum pretindeau cercetătorii ţarişti”… (2) Primul premiu internațional acordat literaturii române nu a fost câștigat, așadar, ca urmare a „perseverenței” și „norocului” la ,,bingo” ori ,,păcănele”, ci pentru că Vasile Alexandri a citit, a scris și și-a cultivat talentul/ cunoașterea, devenind o personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea... (3) Cu bine și succes! - pui de om din Vâlcea! Așteptăm cu interes creațiile tale; după ce ni le trimiți, ele vor fi încărcate în online laolaltă cu ale tuturor competitorilor și le vei putea vedea/ vor fi văzute de oricine! Și, cine știe, după deconspirarea pseudonimelor, poate vei câștiga chiar tu un premiu? Pentru început „doar” județean? Semnat: Juriul Concursului «Vâlcea – colț de rai» (4) PS: îi rugăm/ încurajăm deopotrivă pe părinții, bunicii - deopotrivă și pe unchii, mătușile s.a.m.d. - copiilor/ adolescenților vâlceni care se încadrează în condițiile (deloc restrictive, ba chiar extrem de ,,lejere”) ale concursului - anunțat în 18 aprilie (trebuie citit Regulamentul ediției) - să ne dea ...tot concursul. (5) &&& Dragi colegi bibliotecari din Biblioteci Valcene implicate până în prezent în Concurs (și în alte proiecte ,,specifice”, desigur), termenul de 1 Decembrie până la care trebuie să încheiem etapa locală și să încărcăm în online creațiile elevilor utilizatori ai serviciilor noastre este pur orientativ, însă rugămintea este să nu depășim decât în mod excepțional 15 decembrie 2022. Extinzând încărcarea pe blog și centralizarea creațiilor + jurizarea (identificarea autorilor după numele real + tabloul final al participanților/ redactarea diplomele etc.) și pentru localitățile fără bibliotecă funcțională, ne va rămâne foarte puțin timp până la Ziua Culturii Naționale din 15 Ianuarie 2023, la mijloc fiind și Sărbătorile de Iarnă. Alese mulțumiri, succes tuturor! ❤🙏👏 Valentin Smedescu _____________ (1) https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/pfbid0378rDcG2XFSZcrbG3kWk6AGZL43FWpsjoz2AeBAH9ZwHbgMm1QR8XitMFow5eReACl (2) Primul premiu internaţional acordat literaturii române - https://www.crainou.ro/2019/08/30/primul-premiu-international-acordat-literaturii-romane/ (3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri (4) Juriul este constituit din aceeași admirabili concitadini ai noștri împreună cu care am dus la bun final, pro bono publico, edițiile din primi 10 ani ai proiectului - https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/pfbid0g44cAyjyi2MNsM7hEhTxSZwDCHrUiT13aASZRKbWKbiVhinuNKecDJxqkHgR9Z6Xl (5) Anunțul cu Regulamentul adaptat pentru Ediția a XI a fost publicat la https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/pfbid0352kd4usbArJSKPTb6FD5frcsjwSDct6G9Lv888x5kwt1skggLtSarbKkK8KNFVGMl

Drăgășani: Medalion comemorativ Gib I. Mihăescu și Aurelian Drăgușin

 Sâmbătă, 22 octombrie 2022, într-o zi frumoasă și caldă de toamnă așa pe sufletul iubitorilor de cultură, au fost omagiați, scriitorul, Gib I. Mihăescu la 87 de ani de la trecerea la cele sfinte și profesorul, Aurelian Drăgușin, la 30 de ani de la dispariție. Evenimentul a început cu slujba religioasă la mormântul scriitorului, Gib I. Mihăescu, unde au fost depuse coroane de flori din partea administrației locale, a Asociației ”Rusidava Culturală” și a Ligii Scriitorilor Români, din partea familiei Țene. Au susținut alocuțiuni diverși invitați, apoi toți cei prezenți s-au deplasat la Casa Memorială ”Gib Mihăescu, unde au fost primiți de nepoata scriitorului , Daciana Floroiu împreună cu soțul. În această incintă au fost admirate documente, cărți, fotografii, s-au depănat amintiri de familie. A urmat un scurt popas la statuia scriitorului din Parcul central, iar în final activitatea tematică s-a derulat la Biblioteca Municipală. Aici programul a conținut muzică , poezie, lansare de carte, ”Reflecții și cugetări”, autor Magalena Neagoe, de asemenea amintiri și comentarii despre opera lui Gib Mihăescu, despre poeziile lui Aurelian Drăgușin. În urma acestui eveniment literar, colecțiile bibliotecii s-au îmbogățit cu câteva donații din partea unor scriitori prezenți precum și cu un nou număr al revistei ”Rusidava Culturală”.

Bibliotecar:

Cristina Prunel-Bărbulescu;

Alecsandrina Bătae;

Ruxandra Zamfir;

ing.sistem, Romeo Istocescu.