In urma
jurizarii lucrarilor concursului “Valcea – colt de rai” 2015, etapa locala au
fost desemnati urmatorii castigatori:
Sectiunea
pictura/desen
-
Premiul
I: CDF-VII
-
Premiul
II: NLC-VI
-
Premiul
III: SAM-III
Sectiunea poezie
-
Premiul
I: AMN-V
-
Premiul
II: CDF-V
-
Premiul
III: MDF-VI
Vulpea
Draga mea, cumătră vulpe
Ce-ai făcut azi noapte-n
curte
Când Grivei era plecat
Şi coteţul ne-ncuiat?
Ai venit ca o vicleană,
Să mănânci, dar bagă de
seamă
Că la noapte de mai vii
S-ar putea să nu mai fii.
Dacă te gândesti la tine
Să gândeşti şi tu mai bine
Că o să păzim noi diseară
Şi e vai de a ta blană.
(AMN – V)
Izvorul
Izvorul sună liniştit
Ca un clinchet de clopoţel
Te oglindeşti în apa-i lină
Adori s-asculţi cum curge el…
In zări, se vede un nor negru
Furios vine peste văi,
Aduce furtună mare,
Fulgere ies din ochii săi.
Ploaia a umplut izvorul,
Bine că s-a potolit,
Acum razele de soare,
In izvor s-au oglindit.
Intunericul se lasă,
Izvorul susură grăbit,
Parcă nici lui nu-i mai place
Că noaptea repede a venit!
(CDF - V)
Ţara mea
Ţara mea e ca o floare
Cum nu e alta sub soare.
Este aşa cum alta nu-i
Pe fata pământului.
Are multe bogăţii,
Sate si minunăţii,
Oraşe cu multe parcuri
Copii, care se duc la ştranduri.
Munţii noştrii sunt frumoşi
Săpând prin ei, sunt generoşi
Aur mult vor să ne scoată
Să fie ţara bogată.
Ţara mea e ca o mare
Când se vede tot în zare
Şi aduce bucurii
Celor mai micuţi copii.
(MDF – VI)
Sectiunea proza
scurta/eseu
-
Premiul
I: BCMA-IV
-
Premiul
II: BCMA-IV
-
Premiul
III: NLC-VI
Codrul magic
Frunze. Flori. Libelule si gândaci.
Aşa este această zi. Plină de bucurii. Astăzi merg in excursie.
Trecând prin jungla de oţel
si asfalt si prin faţa cladirilor titanilor imobiliari ajung într-un rai ferit
de confortul vieţii urbane: pădurea de la marginea oraşului. O aud. Mă cheamă.
Intru în codru. Peste tot, cărări bătute de mulţi eroi, izvoare limpezi ca-n
poveşti si câte şi mai câte.
Intrând în inima păduricii, simt mirosul tare de răşina. Lângă mine, e un pârâiaş. Un paradis plin de
nuferi, răcănei si papură. Un ulm stufos mă priveşte. Parcă îmi spune: “Te
simţi bine, copile? Simţi aerul proaspăt? Mă bucur că eşti fericit.”
Potecile pădurii parcă erau
poleite cu marmură şi aur. Verdeţuri, flori, ciuperci cât vezi cu ochii.
Străbat pădurea până la
ultima cărare. Mă îndrept spre poteca pe care am venit. Excursia s-a terminat.
Mă întorc acasă plin de
bucurie si amintiri. Cum eu voi duce dorul codrului si el imi va duce dorul.
(BCMA-IV)
Vara
S-au dus gingaşii ghiocei.
Acum e vară, cu soare muiat în aur, cu apusuri indigo si izvoare limpezi
susurând. O mulţime de copii au ieşit pe afară.
Curtea este plină de
sfârleze, morişti, chiote şi urlături. Sentimentul de fericire umple zarea
albastră. Copiii s-au jucat minute în şir. Apoi, o arşiţă cumplita dogoare
pamânturile seci. Părinţii îşi cheamă copiii unul câte unul acasă. Ei se
odihnesc în case, la umbra. Mai spre seara gheare de oţel sfâşie cerul. Norii
grei de plumb se adună. Roşul soarelui se sfarmă. O culoare înfricoşătoare se
strânge într-un vârtej nesfârşit. Fulgere si tunete încreţesc întinderea gri.
Un potop se porni. Dar, o lumina străpunge cerul. Vârtejul de nori se face tot
mai mic, pânâ dispare.
Şapte panglici pornesc luminând cerul. E un curcubeu.
Un curcubeu mirific roşu ca un rubin, orange de portocală, galben ca de aur,
verde de smarald, albastru ca cele mai limpezi izvoare, indigo şi violet ca
cele mai frumoase flori. Dar, această minune a naturii nu a durat mult, căci
noaptea a acoperit câmpia.
Copii se bagă în pat, precum
şi curcubeul ce se retrage în Raiul de care nu ştie nimeni.
(BCMA-IV)
Noapte de vară
Pe bolta cerească se zăreşte
încă lumina mingei de aur ce se joacă cu cerul multicolor. Ciripitul
păsărelelor rasună prin imprejurimi. Anul şcolar s-a terminat, iar copiii
aşteaptă să plece la ţară la bunici, la munte sau la mare. Livezile scăldate în
aur, ne aşteaptă pe toţi cu roade din belşug. Şoapta pădurilor şi surâsul
pârâului ne mângâie auzul. Soarele aruncă sclipiri de platină peste întreaga
natură care joacă în codrii, păduri si luminişuri… Zâna Vară a sosit pe meleagurile noastre în caleaşca ei
împodobită cu spice de grâu. Roua serii se aşează delicat pe frunzele
copacilor. Zâna Vară a îmbrăcat toată natura în culorile ei preferate. Lanul de
grâu străluceşte parcă la fiecare adiere a vântului, iar câmpia capăta o
imagine sumbră, odată cu venirea nopţii. Cerul pare pictat cu mii de smaralde,
iar pătura nopţii incepe să le acopere, uşor, uşor.
Liniştea nopţii devine tot
mai apăsătoare sub privirea mea, iar pădurea capătă brusc un aspect sinistru.
Este o atmosferă mirifică. Pentru mine anotimpul vara este minunat!
(NLC-VI)
Bibliotecar,
Silviu Predescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu