«...potențialul hidroenergetic important al râului Lotru (cca.1243 GWh/an) nu putea trece neobservat, astfel că amenajarea în scop energetic a acestuia a fost prezentată pentru prima dată în anul 1933, cu schema și datele concrete de amenajare, de către întemeietorul școlii românești de hidroenergetică – prof. Dorin Pavel, în lucrarea „Planul general de amenajare hidroenergetică în România”.**
«...se află la o adâncime de 140 m sub talvegul râului Latorița. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în 4-5 minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă.
Centrala a fost pusă în funcțiune în noiembrie 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere electrică totală de circa 706 MW, din care aproximativ 650 MW net), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare.»***
«...încă din 1969, începuse construirea primei centrale hidroelectrice, la Râmnicu-Vâlcea (dată în funcţiune în 1974), care se încadra în sistemul de amenajare în cascadă a râului Olt, începând din depresiunea Făgăraş, apoi în defileul Turnu Roşu - Cozia, continuând în Subcarpaţi şi în zona de câmpie; sistemul hidroenergetic menţionat se situa, în principal, în judeţele Vâlcea şi Olt şi avea o putere totală de 1.088 MW (puterile fiecăreia dintre cele 30 hidrocentrale variind între 13 şi 50 MW): Govora – 46MW (1975), Dăieşti – 37 MW (1976), Râureni – 48 MW (1977), Ioneşti (1978) – 37 MW, Băbeni – 37 MW (1978), Strejeşti – 50 MW(1979), Zăvideni – 38 MW (1979-1980), Arceşti – 38 MW (1980), Drăgăşani – 45 MW (1980-1981), Călimăneşti – 38 MW (1979) ; . . . ) şi Turnu - 70 MW (1982).
Ceea ce s-a construit, însă, pe râul Lotru, reprezintă „cea mai complexă amenajare din România şi printre cele mai mari din Europa, de 61,5 MW, cu înălţimi de refulare între 185 şi 324 m şi un debit de apă instalat în pompaj de de 27 mc/s; 7 baraje, din care: 1 baraj din anrocamente (Vidra – 121 m), 5 baraje din beton în arc, cu înălţimi între 42 şi 62 m şi un baraj din materiale locale; 81 captări secundare cu o reţea de aducţiuni secundare (galerii) de 152 km, 3 MHC-uri cu o putere instalată de 1,75 MW”6 etc. Cea mai mare hidrocentrală din sistemul de amenajare de pe Lotru este cea de la Ciunget, care a fost pusă în funcţiune în anul 1972. Până în anul 1975, s-a pus în funcţiune întreaga putere instalată, de 510 MW...» - https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/297-aspecte-ale-economiei-v%C3%A2lcene-dup%C4%83-re%C3%AEnfiin%C5%A3area-jude%C5%A3ului.html
&&&
Lacul Vidra este un lac de acumulare. Lac antropic fondat în 1972 are un volum 340 mil. m3, suprafața 940 ha, lungime 9 km. Lacul este înconjurat de păduri de molid. (https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/lacul-vidra/)
Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_Vidra)
&&&
Despre cum au aniversat ,,oamenii locului” ❤🙏👏 în zilele de 4-6 nov. a.c., la Voineasa ,,jubileul primului kwh”, ocazie cu care a fost dezvelită „piatra de hotar” din imagine, vedem în mai multe albume foto și un video* publicate în online de către Mihai Sporiș, Ionel Lupu, Asociația Agricolă Țara Loviștei; legăturile sunt:
https://www.facebook.com/mihai.sporis.5/posts/pfbid0gxGSto4epy9jFSSJZD295jWen4Jfq4msWEEgQSZUaiGg5QkzWUnt726SUtXt2Wafl
&&&
Circa 25% din debitul regularizat al Lacului Vidra provine din aportul Lotrului, care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. Cum curge Lotrul la ,,Obâșia Lotrului” (înainte de vărsarea în Lacul Vidra) vedem în antepenultima foto. În ultimele două poze – Lacul Vidra golit în vara lui 2008, înainte ca Hidrocentrala Lotru-Ciunget să fie oprită complet în vederea retehnologizării din anii 2009-2011.
Poze (și) de la:
https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/lacul-vidra/
https://www.facebook.com/photo/?fbid=118478293250959&set=pcb.118478693250919
https://ro.wikipedia.org/wiki/Talveg
&&&
În conexiune, un excelent video (incl. cu vechi secvențe Sahia Film) publicat pe Biblioteci Valcene în 2019: «Ciunget-Lotru: de unde ne vine «lumina», de aproape 50 ani» - la https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/pfbid0kRDQ8B4AhwqPbsJaT44B3yBiHkUdHwMb8LJxoTnYoJiRrH858w6xX18mVzKiBKXgl
_______________
*dr. ing. Mihai Sporiș, în video de la https://www.facebook.com/ionel.lupu.71697/videos/811231160146651
**citatul + fotografiile din stânga colajului – interiorul «CHE Lotru–Ciunget» + schema sunt de la
https://www.hidroelectrica.ro/article/23bc55cd-0759-d6fc-ff4d-278848c0037b
***https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_Lotru-Ciunget
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu