Romcescu Elena Luiza,
bibliotecar la biblioteca „Damian Ureche” Slătioara
Secțiunea Proza scurtă/Eseu
Un interviu cu Slătioara
S.A
Pentru a vorbi cu Slătioara doar a trebuit să merg în natură și să îi ascult vocea.
-Bine te-am găsit, frumoasă Slătioara! Pot să îți pun câteva întrebări?
-Bineînțele! Eu știu tot ce se întâmplă aici. Mă bucur când cineva dorește să vorbească cu mine.
-Care sunt locurile tale cele mai frumoase de vizitat?
-Foarte greu de ales. Fiecare deal are o priveliște uimitoare, dar dacă dorești locații de vizitate de multe perosane îți recomand bisericile, biblioteca și cofetăria locală. Toată lumea știe de ele, dar nu mulți se opresc pentru a admira frumusețea lor.
-Deja am vizitat toate aceste locuri. Ce poți spune despre perosanele de aici?
-Pe parcursul timpului am văzut mii și mii de oameni. Cu toți au fost unici. Unii au fost fermieri, alții scriitori, chiar și împăratul Traian a traversat drumurile mele. Toți au venit și au plecat.
-Crezi că te vei schimba în viitor?
-Schimbările sunt inevitabile. Mereu mă schimb în ritm cu anotimurile și creșterea coopacilor. Clădirile noi sunt și ele schimbări. Unele fac totul mai bine, altele mai urât. Nu am cum sa știu viitorul, dar sunt sigură că voi supraviețuii.
-Nu am alte întrbări. Dacă mă voi gândi la altceva, mă voi întoarce. Mulțumesc pentru răspunsuri!
-Cu mare plăcere! Te voi aștepta iar în curând.
Secțiunea Poezie
Suntem de aici
S.A
Într-o zi de primăvară,
Când rodul fraged n-a înflorit,
Îmi zăresc colegii afară
Jos pe drumul pustiit.
În urcuș tot alergăm,
Vârful dealului să-l prindem
Sub un pom noi toți să stăm
Și sub el să ne destindem.
De casa noastră cea micuță,
Mușroi plin cu furnici,
Ne cântă o vrăbiuță
Și ea este tot de aici.
Langă râul dezghețat
Stă un șarpe ca un ca un bici
Sub un soare luminat
Și el este tot de aici.
În pădurea apropriată
Râd o vulpe și un arici
Vizuina lor e largă
Locul lor este aici
Fiind copii, nu i-am văzut
Ființe mici pe lângă munți,
Noi puternici ne-am crezut
Dar sunt la fel de mărunți.
Comuna mea,
C.L
Slătioara mea cea dragă,
O comună prea frumoasă
Mă mândresc oriunde aș fi,
Din adâncul inimii!
Cu păduri înverzite,
Și cu plaiuri înflorite,
Veseli și voioși,
Copii drăgostoși.
Oamnei simpli, iubitori,
Întodeauna săritori,
Slătioara mea
Frumoasă ca o stea,
Satul meu natal
B.A
Pe unde fugi în lume
Niciodată nu ai să întâlnești
Alte biserici frumoase
Ca la Mănăsești, Cociobi și Viorești
În nici un loc de pe pământ
Nu-i mai frumos ca-n al meu sat
Cu-n trecut demn și eroic
Dinu Săraru, un erou adevarat!
Oriunde as pleca în lume,
O să vin în satul meu
El poată un mare nume,
Și e iubit de Dumnezeu
Satul meu
I.B
Satul meu e minunat
Curățel și ordonat
Toți oamenii de aici sunt buni
Crede-mă! Nu spun minciuni
Aici e casa mea iubită,
Școala de toți îndragită,
Parcul cu flori parfumate
Și fluturi cu aripi colorate
Aici eu m-am născut
Și părinții m-au crescut
Aici am facut primii pași
Și m-am jucat cu pisoiași.
Un colț de rai
M.C
În Slătioara, sub cer senin,
Se leagană doruri, se scrie destin
Păduri de brad și flori de câmp,
Un colț de rai, un dulce cămin.
Pe ulițe străbat, povești de demult
Bătrâni cu plete albe, suflet cald
Tradiții ce danseaza în vântul ușor,
Un cântec de viață un cântec de dor.
Fiecare casă, un loc de poveste,
În inimi păstram aminiti.
Slătioara, cu farmecul tău,
E locul unde mă simt acasă mereu!
Slătioara
P.T
Slătioara mea frumoasă,
Unde cresc și viețuiesc
O iubesc și-o prețuiesc.
Slătioara mea voioasă.
Oamenii sunt clazi și buni,
Harnici și perseverenți.
Peisajele-s de vis,
Numai bine ca să crești.
Secțiunea Pictrură
Pictură pe Pânză
A1
Pictura, Biserica „Intrarea în Biserică” din Viorești Comuna Slătioara.
D.D
Pictura, Biserica „Intrarea în Biserică” din Viorești Comuna Slătioara.
S10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu