VIS DE BRUMAR
Din podul toamnei- ros de amintiri –
Coboară-n zori alaiul lui Brumar.
Tu râzi, tăcând și încă te mai miri
Că-n foi de nuc ne plouă în zadar,
Opaiț stins e desfrunzitul gând
Ce ni se-așterne-n pleoape către seară,
Când plopii obosiți de toamnă plâng
Dureri ce nu mai pot să ne mai doară,
Și-n noaptea-mbobocitelor magnolii
Om țese rai de nuferi care mor,
Când podul toamnei,- ros acum de molii -,
Rămâne vis de ne-mpliniri, de dor...
Motto: ,,ACASĂ..
NE-MPLINIRE...
Să te renaști, tot singur în primăvara toată
Ca-n cumpeni de fântână tânguitoare vânturi,
Când știi-vei, fără taină, că n-o să se mai poată
Să muști din amintirea pierdută printre rânduri,
Să mai alergi pe strada pitită-ntre castani
Visând copilăria – desculță prin țărână –
Într-un pridvor cu toamne culese printre ani,
Pe-un prag unde, și astăzi, te-așteaptă o bătrână,
Să te trezești, tot singur, când zorii vor apune
În albul de pe tâmple, pierdut în suferință,
Și-n dimineața vieții, - cea mai frumoasă-n lume
Să mai renaști speranța...e, oare, cu putință?
&&&
Motto: ,,ACASĂ,,
SĂ-MI CULEGI CRIZANTEME...
Îți amintești
că ți-am cerut într-o zi ceva?
Cândva,
ți s-a părut o glumă proastă
și-ai râs de mine;
azi se cuvine
să te gândești că, totuși, n-am glumit,
că, te-am mințit
crezând în amăgirea
de-a dărui o oră de eternitate.
Că, nu se poate
să crezi, veșnic, că tot mai sunt în viață...
dimineață,
când m-ai căutat printre flori
și nu m-ai găsit
ți-ai amintit
ce ți-am spus într-o zi:
,, Când voi muri,
Să-mi culegi crizanteme...,,
&&&
Motto: ,,ACASĂ,,
VIS
Flori viscolite-n noapte s-au adunat pe creștet...
Pe-un colț tăcut de lună dansează fluturi mici.
Gândesc la tine, iarăși, dar sufletul mi-i veșted
Și greu,de-atâta spaimă că, nu mai ești aici,
Miraj de cioburi frânte, dorinți descătușate
Mai bântuie, haotic, cărările din gând,
Când în apusul toamnei se rătăcesc, pe pleoape
Chemările pădurii, care se sting, pe rând,
Pe etajera albă a sufletului meu
Cândva, în alte vremuri, am plâns cu crizanteme...
Dar m-am trezit din visul părerilor de rău,
Petală ninsă-n somnul zăpezilor eterne...
&&&
Motto: ,,ACASĂ,,
FĂRĂ TITLU
Îmbătrânim, și-n taină, anii
Vor trece-n zbor ca niște nori.
În păr vor înflori castanii,
Cernând pe tămple albe flori.
Vom fi bătrâni, dar niciodată
Nu vom uita c-am fost copii.
De clipele de altădată
Cu drag ne vom reaminti.
Călătorim, și timpul trece
Ca un ecou îndepărtat:
Iar drumul său, pustiu și rece
Rămâne-n urma-i, neumblat...
prof. coord. Mari-Jana Taloș Măluțeanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu